Datele arată că poziţiile pe termen lung ale speculatorilor (diferenţa dintre „pariurile“ pe creşterea şi pe scăderea pre­ţurilor) atât pentru petrolul Brent, cât şi pentru West Texas Intermediate au crescut la echivalentul a aproape 820 mil. barili pe zi, ceea ce în­seam­nă că fon­durile de investiţii deţin pe hârtie contracte care echivalează cu ce­re­rea de petrol pe nouă zile la nivel global.

Poziţiile masive ale fondurilor de hedging sunt un semn că speculatorii fi­nanciari susţin „regale“ OPEC - Ara­bia Saudită - pentru a conduce aso­ciaţia în plafonarea supraproducţiei, care a dus din 2014 la scăderea masivă a preţurilor.
Totuşi, dacă investitorii pariază ex­clusiv pe petrol, aceasta ar putea in­dica o lipsă de fonduri sau de apetit pentru creş­terea preţurilor. Alternativ, pre­ţul barilului de petrol a crescut cu 20% din noiem­brie, iar dacă fondurile sunt ten­tate să încaseze profitul în acelaşi timp, ar putea avea un impact negativ asupra pre­ţurilor.

Preţul petrolului Brent a scăzut marţi cu 0,63%, la 55,14 dolari, în timp ce preţul pentru West Texas Intermediate a ajuns la 53,16 dolari barilul.

„Încrederea în OPEC şi în încercările de a stabiliza piaţa rămân încă puternice“, spune Ole Hansen de la Saxo Bank. Totuşi, un pariu uni-direcţional este posibil să limiteze posibilele creşteri, cel puţin până vom avea dovada clară că producătorii au plafonat producţia“, a adăugat el.