Într-o corespondenţă pentru DW, Simion Ciochină analizează cu ajutorul unor experţi de la Chişinău realizările şi eşecurile primului an de activitate al guvernului „stabilizării”, cum numeşte el guvernul lui Pavel Filip (instaurat la 20 ianuarie 2016).
După părerea lui Igor Volnițchi, analist politic de la Chișinău citat în articol, pretinsa stabilitate şi dominare a vieții politice de o singură forță politică, adică de PDM, a condus la o deteriorare a climatului democratic din Republica Moldova. Astfel, țara, care s-ar părea că se află în condiții de stabilitate, totuși „a făcut un pas înapoi, un regres, la capitolul consolidării instituțiilor democratice”, crede Volniţchi. De asemenea, nu s-au reușit la părerea acestuia reforme adevărate în justiție sau scoaterea instituțiilor statului din captivitate.
Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru de Finanțe al R. Moldova, este de părere că economia R. Moldova a avut mult de suferit pe parcursul anului 2016, iar din cauza implicării politicului în business, mai mulți antreprenori și-au închis afacerile și au plecat din țară. „Aceasta se întâmplă din cauza că grupurile de interes ale businessului s-au suprapus pe structurile statului. N-a fost realizat nimic în ceea ce privește securitatea energetică. Noi continuăm să cumpărăm energie electrică prin achitări în conturi off-shore. De asemenea, nu a fost rezolvată și corelată evoluția prețurilor la carburanți. În timp ce pe piețele internaționale prețurile au scăzut, la noi s-au ridicat”, spune pentru DW expertul. Negruţă mai observă că a existat totuşi un colac de salvare, care a venit în toamna anului 2016, când FMI a sărit în ajutorul Guvernului de la Chișinău, anunţând că acceptă semnarea unui Memorandum, care presupune alocarea în următorii trei ani a 825 de milioane de dolari, în schimbul unei serii de reforme dure. „Aceste reforme, deocamdată doar declarate, pot fi incluse la capitolul realizări, însă nu atât ale Guvernului, cât ale comunității internaționale,” a spus Veaceslav Negruţă pentru DW.
Ceea ce face Dodon îi convine lui Plahotniuc, scrie report.md într-un articol în care citează declaraţiile fostului ministru adjunct de Externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, făcute în cadrul unei emisiuni televizate. După părerea lui Popov, „ceea ce face Igor Dodon se înscrie în logica tehnologiilor politice ale actualei puteri, tehnologii care țin de crearea unui sistem politic bipolar în care să existe doar doi actori mari. Pe de o parte - un președinte perceput și arătat ca exponent al intereselor străine, antinaționale, anti-europene și pro-ruse, iar pe de altă parte - puterea cu toate elementele sale: Guvern, Parlament și structuri informale, ca unici piloni sistemici și structurali care apără interesul național, cursul european... Și atunci când lupta se dă între doi, nu mai există loc pentru al treilea. Este o provocare sau poate chiar o capcană pentru forțele pro-europene de opoziție din afara Parlamentului.”
După părerea lui Popov, logica schemei este construită de așa manieră încât trebuie să alegi: ori lupți împotriva oligarhului și împotriva sistemului construit de acesta, ori lupți de aceeași parte cu sistemul oligarhic împotriva unui jucător care vrea să întoarcă Moldova spre Rusia. Următorul pas anticipat de Popov va fi schimbarea sistemului electoral: „trecerea la un sistem electoral mixt, care în actualele circumstanțe (în care resursele mediatice, financiare, administrative, politice și economice sunt concentrate într-o singură pereche de mâini - în mâinile oligarhului Plahotniuc) înseamnă că jumătate din deputații viitorului parlament vor fi aleși direct de oameni. În cazul unor alegeri în baza unui sistem electoral mixt, în primul rând puterea, iar în al doilea rând Dodon și PSRM, vor fi beneficiarii principali, mai crede Popov. Rezultatul va fi o viitoare guvernare de stânga, la discreția Rusiei, mai sugerează expertul.
Într-un comentariu plasat pe pagina sa de FB şi intitulat „Dilema moldovenilor”, fostul premier Ion Sturza comentează şi el situaţia politică curentă din Republica Moldova: „Oricât de paradoxal ar fi, moldovenii sunt puși în faţa unei noi alegeri, mai puţin geostrategice, dintre Igor Dodon şi Vlad Plahotniuc. Alegere, în mare măsură, impusă de „strategii” oligarhului. O fi câştigătoare? Să nu uităm că aceiași „strategi” au impus şi „reforma” constituţională cu alegerea preşedintelui de întreg poporul. În rezultatul acesteia exponentul Rusiei are astăzi cel mai mare grad de legitimitate şi suport popular în Moldova.”
„Pentru Rusia nu contează Moldova”, continuă fostul premier. „Ci contează umilinţa României şi Occidentului. Dacă poţi să o faci pe bani mărunţi prin Dodon, de ce nu?”. „Ce poate contrapune Plahotniuc?”, se întreabă în continuare Sturza. Justiţia şi media controlată total, sabotarea parlamentară şi guvernamentală nu ar fi, la părerea sa, de ajuns. „Fără un suport extern major Plahotniuc devine o ţintă uşoară, inclusiv pentru serviciile speciale ruseşti, care pare-se că îl aşteaptă după colţ, dornice de a se răzbuna, după ce s-a întâmplat cu „afacerile” lor în Moldova. Şi pretextul va fi suportul acordat agentului Dodon”, scrie Sturza. „În treacăt fie spus, noua administraţie a preşedintelui Trump ia în serios o nouă repartizare a sferelor de influenţă. Unde va fi Moldova nu e greu de intuit”, mai scrie Sturza în comentariul său.
Candidații la funcțiile de președinte și vicepreședinte ai ANI (Autoritatea Naţională de Integritate) vor fi testați cu detectorul de minciuni, anunţă concomitent două site-uri profilate pe teme anti-corupţie: moldovacurata.md şi anticorupţie.md. Din articolele celor două publicaţii rezultă că persoanele care vor candida la funcțiile de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate vor avea de trecut trei probe: un test în scris, un interviu în fața membrilor CI, a cărui durată nu va trebui să depășească 45 de minute, și un test cu detectorul de minciuni. Sunt condiții prevăzute de proiectul Regulamentului privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al ANI plasat pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate, cu invitația ca persoanele interesate să expedieze propuneri până la data de 26 ianuarie. Potrivit documentului, rezultatul testului cu detectorul de minciuni „prezintă temei pentru inadmisibilitatea candidatului”.
Mariana Colun şi Natalia Porubin sunt două autoare de la anticorupţie.md care semnează o investigaţie despre sute de milioane de lei care ar fi fost investiţi în ultimii cinci ani în reparația sediilor judecătoriilor din toată țara. În unele cazuri, firmele implicate în reparații au construit și apartamente pentru familiile judecătorilor, iar în altele lucrările s-au făcut de agenți economici care au tangențe cu magistraţi sau cu alți funcționari. Analiza datelor de pe site-ul Agenției Achiziții Publice mai arată că de reparația și reconstrucția sediilor instanţelor de judecată s-au ocupat firme care au fost vizate negativ în rapoartele Curții de Conturi.
