Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Fără Grigore Vieru: opt ani…

Fără Grigore Vieru: opt ani singuri

Au trecut opt ani de la moartea marelui poet Grigore Vieru. La 18 ianuarie 2009, în urma unui grav accident rutier, produs în condiţii de ceaţă pe un segment avariat de şosea, s-a stins din viață un suflet plin de lumină, care ne-a încălzit inimile cu poeziile sale despre mamă, viață, țară și pământ. Automobilul în care se afla Grigore Vieru s-a izbit violent de suportul unui panou de publicitate plasat în mijlocul şoselei, în zona comunei Dănceni, raionul Ialoveni.

„De opt ani suntem mai săraci, de opt ani suntem fără Grigore Vieru. Acest mare poet al neamului românesc, prin modestia și simplitatea sa, a promovat cele mai frumoase valori ale neamului nostru – iubirea față de mamă, față de limba română și neamul românesc”, susține Vlad Bileţchi, preşedintele Asociației „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP).

„Grigore Vieru este un poet care trăiește și după moarte prin cărțile pe care le-a scris”, recunoaște poetul Arcadie Suceveanu.

„Tânjim după sufletul lui de copil”

Familia lui Grigore Vieru, dar şi prietenii poetului, și până astăzi nu s-au resemnat cu absenţa celui drag. Raisa Vieru îşi aminteşte zilele de naştere, sărbătorite pe când poetul era în viaţă. „Casa mereu era plină cu oaspeţi. Se bucura foarte mult când veneau prietenii. În 2009, trebuia să sărbătorim nunta de aur, însă… n-a fost să fie. Tânjim după sufletul lui de copil”, spune soţia poetului. Mereu a fost conștientă de talentul cu care a fost hărăzit Grigore Vieru şi de importanța sa pentru românitate. „De la bun început mi-am dat seama că are un mare talent şi i-am creat toate condițiile să-şi realizeze acest talent. 50 de ani am fost alături de, permiteți-mi să spun, marele poet”, se confesează Raisa Vieru, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia lansării antologiei „Tu m-ai strigat, fiule?”, o culegere de poezii de Grigore Vieru.

„Grigore a fost un dar al lui Dumnezeu pentru neamul nostru. Dacă nu l-am fi avut, am fi fost un pustiu”, crede scriitorul Vladimir Beşleagă. Scriitorul Nicolae Dabija îi îndeamnă pe cei care s-au îndrăgostit de poeziile lui Vieru să nu uite să treacă pe la bustul poetului sau să răsfoiască o carte.

„În literatură, rămân scriitorii, rămân poeții cu opera lor şi nu este un monument mai mare pe care îl poate avea un scriitor decât opera sa. Niciun bust, niciun portret, nicio statuie nu-l reprezintă pe un scriitor aşa cum îl reprezintă propria sa operă”, susţine scriitoarea Maria Şleahtiţchi.

Tricolorul ascuns în „Curcubeu”

Poetul s-a născut în anul 1935, în satul Pererâta, raionul Briceni. A debutat în 1957, pe când era student la Chişinău, cu o plachetă de versuri pentru copii. În 1968, are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău”, prefaţat de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Trei poeme din volum sunt intitulate „Tudor Arghezi”, „Lucian Blaga”, „Brâncuşi”, iar alte două sunt dedicate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1969, publică „Duminica cuvintelor”, la Editura Lumina, cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preșcolari. Un an mai târziu, Editura Lumina publică „Abecedarul”, semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câțiva ani pentru apariția lui, luptă în care s-au angajat şi învățătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naționalistă de către autorități. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii „Trei iezi”. La doar câteva zile după apariție, în urma unui denunț, volumul este retras din librării pentru poemul „Curcubeul”, în care s-a găsit „ascuns” tricolorul.

La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a basarabenilor. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, la care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.

În 1982, este lansat filmul muzical pentru copii „Maria Mirabela”, al regizorului Ion Popescu Gopo, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii – „Diploma de Onoare Andersen”.

În 1989, Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.

În 1996, Grigore Vieru este decorat cu Ordinul Republicii. În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic „Acum şi în veac”, iar trei ani mai târziu Vieru este decorat cu Medalia guvernamentală a României „Eminescu” – 150 de ani de la naştere.

Post-mortem, Grigore Vieru a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, iar câteva şcoli din R. Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi poartă numele lui Grigore Vieru.

Anul 2015 a fost consacrat memoriei marelui poet.