Potrivit autorilor realizarea proiectelor de interconectare ar oferi mai multe alternative consumatorilor moldoveni şi ar consolida integrarea sistemul energetic moldovenesc, via cel românesc, în sistemul energetic european şi va asigura diversificarea surselor de energie.

Transnistria este ţară?

Autorii susţin că circa 78.7% din energia electrică din Republica Moldova este importată (deşi este cumpărată de la o companie înregistrată la Chişinău şi care activează în regiunea transnistreană, care este parte a Republicii Moldova), iar sectorul este vulnerabil din cauza corupţiei, abuzurilor şi dependenţei de furnizori nesiguri precum şi a liberalizării nefinalizate a sectorului.

Potrivit lor interconectarea cu România „va forţa toţi participanţii pe piaţă să concureze unii cu ceilalţi, oferind o mai mare securitate energetică Republicii Moldova, dar şi o mare presiune „din afară” pentru impunerea unor instituţii şi reguli de piaţă corecte, transparenţă mai mare şi reglementări esenţiale pentru reducerea corupţiei şi vulnerabilităţilor din sector”.

„Odată cu semnarea Memorandumul dintre Guvernul României şi Republicii Moldova în 2014 şi aprobarea strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2030, discuţiile pe marginea interconectărilor au avansat esenţial devenind o prioritatea asumată politic, care se bucură de susţinere din partea instituţiile financiare internaţionale şi europene, care au finanţat, începând cu 2011, primele studii de fezabilitate pe interconectările în domeniul electricităţii (BERD, World Bank)”, se arată în studiu.

Cât ar costa interconexiunea

Autorii susţin că la modul practic, interconectările posibile între România şi Republica Moldova se pot face pe 3 direcţii: Nord, Centru şi Sud pe baza a 3 scenarii:
 
1. Interconexiunea Nord sau LEA Suceava-Bălţi cu un cost de 132-140 milioane de euro şi o capacitate de 200 MW,
2. Interconexiunea Centru sau LEA Iaşi – Ungheni – Străşeni - cost preliminar - 257 milioane de euro, dintre care 120 milioane în România şi 137 milioane în Moldova şi capacitate de 200 MW;
3. Interconexiunea Sud sau Isaccea (Smârdan)-Vulcăneşti-Chişinău - costuri – estimate iniţial la 140 milioane de euro, iar acum la circa 194 milioane de euro, toată suma în Moldova şi o capacitate de 600 MW.

„Interesul faţă de fiecare dintre cele trei interconexiuni a variat, iar în prezent accentul major este pus pe interconectarea Sud (linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău, cu o staţie back-to-back la Vulcăneşti), acesta fiind pe lista de priorităţi a UE, cu sprijinul BERD, dar şi al României (Transelectrica)”, constată specialiştii.

Potrivit autorilor, fezabilitatea construcţiei interconectărilor pe energie electrică trebuie privită foarte pragmatic, atât pentru constrângerile financiare pentru proiecte regionale din partea UE sau a României, dar şi din motiv că sectorul energiei în Republica Moldova şi mai ales proiectele de interconectare pot fi privite de partenerii internaţionali ca prioritate la pachet cu Ucraina, pentru diversificarea surselor şi rutelor către ambele ţări.

Astfel, şansa interconectării pe energie electrică este că proiectul ar putea atrage investiţii sau credite private. Însă este nevoie ca finanţatorii şi investitorii să aibă încredere în regulile jocului şi în instituţiile din Republica Moldova.
Pentru ca aceste investiţii să devină realitate, autorii studiului propun, o serie de recomandări către:

Republica Moldova

- Introducerea unui nou mecanism transparent de licitaţii pentru achiziţionarea de energie electrică angro de către furnizorii la tarife reglementate şi operatorii de reţea (cu criterii stricte de selectare, deschidere a ofertelor, transparenţă etc.);

- Urgentarea finalizării, adoptării şi apoi aplicării proiectului de lege destinat consolidării reglementatorului din sectorul energetic;
- Întărirea capacităţii instituţionale şi independenţei ANRE;
- Interzicerea prin prevederi legale a intermediarilor cu acţionariat “offshore”;
- Negocierea şi semnarea unui acord cu Ucraina privind infrastructura din domeniul energetic moldovenesc (inclusiv liniile de electricitate);
- Sporirea transparenţei activităţii grupului de lucru pe energie din Comisia interguvernamentală mixte moldo-română;
- Dezvoltarea instituţională necesară pieţei angro de energie electrică şi a Regulilor Pieţei de energie electrică şi de gaze naturale;
- Stabilirea şi legiferarea mecanismului comercial de asigurare a recuperării investiţiilor în infrastructura energetică cu rol de creştere a siguranţei în aprovizionarea cu energie.

România

- Coordonarea asistenţei rambursabile cu condiţionalităţile UE;
- Sincronizarea investiţiilor în România şi Examinarea posibilităţii creării unei filiale a S.A. Operator al Pieţei de Energie Electrică (OPCOM).

Uniunea Europeană

- Condiţionarea sprijinului bugetar direct (de circa 50 milioane euro);
- Realizarea unei evaluări şi comunicări publice periodice despre stadiul reformelor din energie;
- Coordonarea tehnică transparentă între instituţiile financiare europene (BERD) şi cele internaţionale (Banca Mondială);
- Reevaluarea, împreună cu Comunitatea Energetică, proiectelor de interconectare dintre România şi Republica Moldova.

De notat că despre construcţia unor linii electrice de interconectare cu România se vorbeşte deja de 25 de ani, perioadă în care s-au făcut câteva studii de fezabilitate, s-au elaborat şi aprobat patru Strategii Energetice ale Republicii Moldova, s-au vehiculat numeroase proiecte, dar s-a reuşit construcţia doar a unei linii de 110 KV, care însă nici nu este utilizată.