După declaraţiile scandaloase făcute la Moscova de preşedintele moldovean, tot mai mulţi analişti politici atenţionează asupra pericolului creării în Republica Moldova a doi poli politici - unul reprezentând stânga pro-rusă (condus de Igor Dodon) şi polul guvernării oligarhice detestate (din cauza suspiciunilor de mare corupţie - reprezentată de oligarhul Vlad Plahotniuc, deja lider PD), dar care declarativ se pronunţă pentru continuarea parcursului european şi încearcă să acrediteze mediatic ideea că ar fi singura forţă capabilă să blocheze iniţiativele gălăgioase şi anti-naţionale ale lui Igor Dodon (precum denunţarea Acordului de Asociere cu UE sau federalizarea Republicii Moldova).

Rezultatele alegerilor şi sondajele de opinie arată că procentajul electoratului cu viziuni pro-europene şi al celui cu viziuni pro-ruse este de aproape 50% la 50% în Republica Moldova.

Ceea ce face Dodon îi convine lui Plahotniuc

După declaraţiile făcute de Igor Dodon la Moscova, care au iritat profund cetăţenii cu viziuni pro-europene, Vlad Plahotniuc şi PD au reacţionat aproape simultan (cu declaraţiile făcute la Moscova) prin comunicate de presă care, fizic, nu puteau fi scrise atât de rapid. Fostul ministru adjunct de Externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, a menţionat în cadrul unei emisiuni la TVR-Moldova că a avut impresia că reacţia PD era pregătită din timp:

„Ceea ce face Igor Dodon se înscrie în logica tehnologiilor politice ale actualei puteri, tehnologii care ţin de crearea unui sistem politic bipolar în care să existe doar doi actori mari. Pe de o parte - un preşedinte perceput şi arătat ca exponent al intereselor străine, antinaţionale, anti-europene şi pro-ruse, iar pe de altă parte - puterea cu toate elementele sale: Guvern, Parlament şi structuri informale, ca unici piloni sistemici şi structurali care apără interesul naţional, cursul european... Şi atunci când lupta se dă între doi, nu mai există loc pentru al treilea. Este o provocare sau poate chiar o capcană pentru forţele pro-europene de opoziţie din afara Parlamentului. Ele vor fi somate să se implice în acest război. Logica schemei este construită de aşa manieră încât trebuie să alegi: ori lupţi împotriva oligarhului şi împotriva sistemului construit de acesta, ori lupţi de aceeaşi parte cu sistemul oligarhic împotriva unui jucător care vrea să întoarcă Moldova spre Rusia”, a comentat Andrei Popov.

Vor schimba sistemul electoral

Următorul pas, în opinia lui Popov, va fi schimbarea sistemului electoral: „Cred că puterea, împreună cu Igor Dodon, pregăteşte un plan de schimbare a sistemului electoral - trecerea la un sistem electoral mixt, care în actualele circumstanţe (în care resursele mediatice, financiare, administrative, politice şi economice sunt concentrate într-o singură pereche de mâini - în mâinile oligarhului Plahotniuc - n.n.). Ttrecerea la un sistem electoral mixt înseamnă că jumătate din deputaţii viitorului parlament vor fi aleşi direct de oameni - o idee foarte apetisantă, dar această idee, de fapt, ambalează foarte abil interese clare de perpetuare la putere… În cazul unor alegeri în baza unui sistem electoral mixt, în primul rând puterea, iar în al doilea rând Dodon şi PSRM, vor fi beneficiarii principali. Societatea civilă, jurnaliştii şi opoziţia pro-europeană vor trebui să conştientizeze acest pericol şi să-şi focalizeze eforturile de rezistenţă împotriva unor proiecte de acest gen”, consideră Andrei Popov.

Rezultatul dorit - o viitoare guvernare de stânga, la discreţia Rusiei

El a sugerat că încrengătura politică ce va rezulta din potenţialul „concubinaj” post-electoral dintre cei doi poli, la construcţia cărora se lucrează acum, va fi una orientată spre Rusia, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, îl va ajuta pe Igor Dodon şi PSRM-ul (să obţină majoritatea în Parlament) prin intermediul şefului grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski: „Anume pentru a-l 'înarma' pe politicianul Igor Dodon şi a-l pregăti de următoarele alegeri parlamentare, Moscova va încuraja şi va media un dialog regulat între Dodon şi Krasnoselski, întărindu-i statutul de 'om de stat' şi de conducător lui Igor Dodon”.

Numai că ultima declaraţie a preşedintelui moldovean, făcută miercuri la Gazprom, ar putea creşte substanţial numărul celor care îl detestă. La întâlnirea cu administraţia concernului rus el şi-a asumat datoria de 6,5 miliarde de dolari a regiunii transnistrene faţă de Gazprom, vorbind ca despre „datoria totală a Moldovei”. Potrivit lui Dodon, cei de la Gazprom nu împart datoria în cea a Transnistriei şi cea a Moldovei.

Dodon le pune în cârcă moldovenilor datoria Transnistriei

Potrivit datelor SA MoldovaGaz, datoria Republicii Moldova faţă de Gazprom (mai exact, datoria SA MoldovaGaz), fără regiunea transnistreană, s-ar cifra la aproximativ 770 milioane de dolari. Igor Dodon pledează pentru stingerea acestei datorii prin cedarea „unei părţi a activelor aflate în gestiunea companiei MoldovaGaz, care nu sunt incluse în capitalul social al acestei companii”. Dodon a menţionat că „această problemă trebuie examinată în contextul reglementării transnistrene”.

„Gazprom” deţine 50% din capitalul „MoldovaGaz” şi asigură 99% din necesarul de gaze al Republicii Moldova.

Deşi consumatorii din stânga Nistrului (regiunea transnistreană) achită pentru gazele naturale consumate (chiar dacă un preţ mai mic decât consumatorii de pe malul drept), administraţia separatistă de la Tiraspol nu mai transferă bani către „Gazprom” de mai bine de 10 ani. Consumul (inclusiv gazele consumate la producerea energiei electrice de către Centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist) pur şi simplu se transformă în datorie a Moldovei către furnizorul rus de gaze.

Guvernarea critică prestaţia lui Dodon la Moscova

Preşedintele Parlamentului, premierul şi Ministerul de Externe şi Integrării Europene de la Chişinău (instituţii controlate de PD) au criticat declaraţiile făcute de Igor Dodon în capitala Rusiei. Premierul Pavel Filip a declarat că „Guvernul nu va accepta nici o intervenţie asupra Acordului de Asociere cu UE”. Asta după ce Dodon a spus că ar putea denunţa acest acord după 2018, dacă PSRM va obţine majoritatea în Parlament. Iar în ceea ce priveşte afirmaţia lui Dodon precum că Moldova nu a obţinut nici un beneficiu de pe urma semnării acestui document, premierul i-a reamintit preşedintelui că la ora actuală 62% din exporturile moldoveneşti sunt absorbite de piaţa europeană - triplu faţă de ceea ce reuşea să exporte Republica Moldova în ţările comunitare acum zece ani.

La rândul său preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a reacţionat la ideea enunţată la Moscova de Vladimir Putin privind revenirea la „memorandumul Kozak”, care prevede soluţionarea diferendului transnistrean prin federalizarea Moldovei. El a spus că la soluţionarea conflictului transnistrean trebuie să se ţină cont de Constituţia Republicii Moldova, iar mecanismul de soluţionare „trebuie agreat în formatul 5+2”.

Iar diplomaţia de la Chişinău susţine că „a luat notă” de declaraţiile preşedintelui Dodon făcute la Moscova pe care le consideră „inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova”. Declaraţia MAEIE se referă la harta Moldovei „istorice” (cea de după Pacea de la Bucureşti din 1812) pe care Putin i-a dăruit-o lui Dodon şi la comentariul făcut de preşedintele moldovean: „Jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”.

Dodon, portavocea lui Putin

Tot la Moscova, Igor Dodon a declarat că ar dori să ceară NATO semnarea unui acord pentru recunoaşterea neutralităţii Republicii Moldova, o idee enunţată anterior şi de ex-preşedintele comunist Vladimir Voronin şi asupra căreia insistă Rusia care, la rândul ei, menţine ilegal trupe pe teritoriul Republicii Moldova, contrar statutului de neutralitate al Moldovei.


Vitalie Călugăreanu, 
Deutsche Welle