„Sechestrul se aplică conform Codului de Procedură Penală. E nevoie ca cineva să aibă statut de bănuit, învinuit, parte civilă responsabilă, parte vătămată, acţiune civilă, parte civilă. Sunt anumite circumstanţe şi trebuie să ne conducem de buchea legii. Dar, Primăria, dat fiind că a depus cerere de revizuire, nu este îngrădită în drepturi pentru a depune cerere de asigurare a aplicării măsurii asiguratorii… Noi avem un proces penal pe caz”, ne explica atunci procurora Procuraturii Anticorupţie, Mariana Botezatu, cea care gestiona un dosar penal privind fraudele cu terenuri din capitală. „Am solicitat să fie pus sechestru în cadrul cererii de revizuire pe care am depus-o la Judecătoria Centru pe 26 noiembrie şi am solicitat să fie aplicat sechestru şi la organul de urmărire penală. Judecătoarea nu s-a expus. Totuşi, ni s-au dat aisgurări că dosarele cadastrale din acest caz sunt ridicate de procurori şi nu poate fi efectuată vreo acţiune cu acele terenuri”, preciza Valeriu Bogdan, şeful adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei mun. Chişinău.
„Aşa cum am informat prin comunicatul Primăriei că municipiul a fost deposedat ilegal de 20 de terenuri, am anunţat că a fost depusă o cerere de revizuire, unde urma să fie examinată inclusiv aplicarea sechestrului pe acele terenuri. Şedinţa de două ori consecutiv a fost amânată din motive neîntemeiate. Şedinţa din 23 sau 24 decembrie nu a avut loc. În ziua când urma să aibă loc şedinţa am fost telefonat de grefieră, care ne-a spus că şedinţa nu va avea loc, pentru că dosarul a fost ridicat de Procuratura Municipală. Până în prezent, dosarul nu a fost întors la Judecătorie, iar sechestrul pe terenuri aşa şi nu a fost aplicat. Astfel, terenurile au fost vândute. Menţionăm că noi am solicitat ca sechestru să-l aplice şi CNA-ul, având aceste atribuţii. Până în prezent, nu am fost chemaţi la CNA pentru fi constataţi ca parte vătămată şi pentru a aplica sechestru pe aceste terenuri. Ele nefiind asigurate, au fost înstrăinate. Avem scrisori oficiale către CNA şi Procuratura Anticorupţie. Am fost audiaţi pe cazul dat, dar sechestru nu a fost aplicat. Acum vrem să facem o scrisoare către Procuratura Generală pentru a vedea de ce a fost ridicat acel dosar. Nu ni s-a adus la cunoştinţă de ce s-a procedat aşa”, zice Valeriu Bogdan, şeful adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei mun. Chişinău.
Luni, Primăria mun. Chişinău a emis un alt comunicat de presă în care a venit cu detalii despre acest caz.
Ziarul de Gardă aminteşte că, în decembrie 2015, executorul judecătoresc Iacob Miron a preluat pentru executare silită de la executorul Evelina Marianciuc un act emis de către judecătorul Iurie Ţurcan în octombrie 2013. La 22 decembrie 2015, acesta a publicat într-un ziar de anunţuri informaţia despre organizarea unei licitaţii pe 13 ianuarie 2016 prin care urmau a fi comercializate 22 de terenuri, cu preţuri cadastrale care variau între 48 de mii şi 1 milion de lei, la fel, la preţuri de câteva ori mai mici decât cele de piaţă. Într-o notă informativă adresată de UNEJ către MJ se spunea că anunţul privind organizarea licitaţiei nu întrunea elementele legale, „15 din cele 22 de terenuri scoase atunci la licitaţie nu aveau indicate numere cadastrale şi nici adresa. La fel, nu sunt indicate datele de contact ale executorului judecătoresc, detaliu care, cumulat celorlalte, sugerează tendinţa de a minimaliza informarea potenţialilor cumpărători”,anunţa UNEJ. Printre terenurile scoase la licitaţie de Miron erau şi bunuri excluse din circuitul civil, inclusiv suprafeţe din parcuri, preciza Uniunea.
Licitaţia a avut loc, cel puţin pe hârtie, pe 13 ianuarie 2016. Terenurile comercializate au o suprafaţă totală de aproape 3 ha şi valorează, conform estimărilor experţilor din cadrul Primăriei mun. Chişinău, câteva zeci de milioane de lei la preţul lor de piaţă. Deşi la licitaţia din 13 ianuarie 2016 au fost scoase spre comercializare 22 de loturi de teren, în două cazuri, licitatorii, din motive necunoscute, au refuzat să participe, astfel că bunurile au rămas în proprietatea statului. La acea licitaţie, conform procesului-verbal, au participat 6 firme, însă doar 3 persoane fizice, asta pentru că fiecare persoană reprezenta câte două firme. Doar 3 firme au câştigat terenuri: „Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alexcredit”. „Demont Plus”, „Novastal Prim” şi „Vladorud” SRL au fost învinşii de serviciu în cadrul acestor licitaţii. Deşi schema licitaţiilor pare bine pusă la punct, autorii au avut şi mai multe scăpări.
Jurnal.md
