Computerele au ajuns deja mai bune decât oamenii când vine vorba de recunoaştere facială, iar acum au început să îşi ascută şi auzul.
Câteva companii se concentrează pe un aspect mai puţin explorat al inteligenţei artificiale: capacitatea maşinilor de a recunoaşte cu mare precizie orice sunet care se loveşte de „urechile” lor de tinichea, de la zgomotul făcut de o fereastră spartă cu o cărămidă, la plânsul unui bebeluş şi lătratul unui câine.
Într-un hangar izolat fonic de pe o bază a Royal Air Force (RAF) situată la nord de Cambridge, în Marea Britanie, Chris Mitchell şi colegii săi zdrobesc cu barosul mii ce bucăţi de sticlă de diferite forme şi mărimi. Uneori folosesc cazmale, alteori le fac ţăndări cu vreo cărămidă. Totul pentru a-şi învăţa computerele o lecţie, scrie BBC.
Aceasta este ultima frontieră a inteligenţei artificiale, susţine publicaţia britanică. Mitchell este fondatorul start-up-ului Audio Analytic din Cambridge, care instruieşte computerele să facă diferenţa între sunetul produs atunci când paharul pe care l-ai scăpat din mână atinge podeaua şi cel produs atunci când fereastra casei tale este spartă de către un posibil intrus.
Audio Analytic vrea să înveţe computerele să identifice cu exactitate sunete cât mai diverse, iar o astfel de tehnologie poate fi integrată în sisteme smart pentru locuinţe, sporindu-le eficienţa.
În ultimii ani, sistemele de inteligenţă artificială au început să înţeleagă lumea prin prisma „văzului” într-o măsură din ce în ce mai mare, reuşind să recunoască anumite obiecte, în special feţele oamenilor, mai bine decât oamenii. Însă, cu excepţia tehnologiilor de recunoaştere a vocii, care se află în centrul unor servicii precum Siri (Apple), Google Home şi Alexa (Amazon), recunoaşterea sunetelor a fost un aspect mai puţin avut în vedere de dezvoltatori.
Pentru cele mai multe maşinării, orice sunet din viaţa de zi cu zi face parte din zgomotul de fond. Startup-ul lui Mitchell vrea să schimbe acest lucru, prin ceea ce el numeşte „inteligenţa artificială audio”.
Compania lui nu este singura care vrea să exploreze această ramură relativ nouă a inteligenţei artificiale.
Uberchor, cu sediul în Berlin, dezvoltă un sistem de inteligenţă artificială care îi poate învăţa pe oameni să cânte la chitară, avertizându-i atunci când fac vreo greşeală. Uberchord este una dintre companiile de inteligenţă artificială care lucrează cu sunetul în care investesc studiourile Abbe Road, odinioară casa de discuri a trupei Beatles.
O altă companie, Cambridge Conusultants, a învăţat un sistem de inteligenţă artificială să recunoască diferite tipuri de muzică de pian.
Însă Audio Analytics are un obiectiv mult mai ambiţios: vrea să creeze o bază de date cu toate sunetele. În momentul de faţă, software-ul companiei poate identifica zgomotul făcut atunci când este spartă o fereastră, plânsul bebeluşilor, alarmele de incendiu şi lătratul câinilor.
În plus, lucrează la un „detector de anomalii”, care să identifice sunetele care se diferenţiază de zgomotul de fond obişnuit, şi intenţionează să adauge pe lista alarmele de maşini şi, pentru piaţa americană, focurile de armă.
„Devine absolut vital ca tehnologiile inteligente pentru locuinţe să detecteze şi să interpreteze o gamă extinsă de sunete ambiante, pentru ca oamenii să poată răspunde uşor şi prompt la ceea ce se întâmplă în casele lor atunci când ei nu sunt acolo”, spune Nina Bhatia, managing director la Hive, o companie de termostate şi sisteme de iluminat smart.
Aceste sisteme îţi pot trimite o alertă pe telefon, dar pot la fel de bine să acţioneze singure: pot aprinde automat luminile în cazul în care fereastra casei este spartă sau îi pot pune copilului un cântec de leagăn atunci când plânge.