Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Ioana Sprânceană: „Copilul trebuie crescut…

Ioana Sprânceană: „Copilul trebuie crescut cu dragoste pentru carte”

Campania „Cheamă ZdG în satul tău”

Pentru că mereu vrem să descoperim oameni şi locuri frumoase din R. Moldova, am pornit campania pentru şi despre oameni „Cheamă ZdG în satul tău”. De această dată am ajuns în satul Coropceni, raionul Teleneşti, fiind invitaţi de familia Sprânceană, abonată de mai mulţi ani la Ziarul de Gardă.

Am ajuns în casa familiei Sprânceană într-o zi rece de joi, când zăpada cădea abundent peste case, copaci şi străzile pe care se plimbau copiii care veneau de la şcoală. Lunecând uşor, trecând printr-o gospodărie părăsită ca să scurtăm din drum, traversând o stradă şi salutând un bărbat care purta sub braţ nişte pănuşi, am ajuns la poarta familiei Sprânceană. Am fost întâmpinaţi de Ioana Sprânceană, o femeie de 55 de ani, care se mişca vioaie prin casă, invitându-ne să ne încălzim. „Ador această perioadă a anului. Îmi amintesc cu mare drag de acele seri de iarnă, când lumina era stinsă, ne adunam cu toţii lângă sobă şi citeam poveşti la lumina lumânării sau aprinzând o lampă cu gaz. Sunt nişte amintiri atât de frumoase şi calde pentru sufletele noastre”, ne spune femeia cu entuziasm.

Ioana şi Petru Sprânceană au cinci copii. „Acum sunt cu toţii mari şi se descurcă singuri, dar a fost greu la început. În acea perioadă puţini se aventurau să aibă mai mulţi copii, dar noi am vrut acest lucru, mai ales că ne tragem din familii numeroase. Am fost educaţi de părinţi să fim cinstiţi şi să respectăm oamenii din jur, pentru a aduna respect de la ei. Aşa i-am educat şi pe copiii noştri. Am încercat să le altoim stima reciprocă – stimă dai, stimă iei”, ne spune Petru, capul familiei.

Membrii familiei Sprânceană recunosc că cea mai dificilă perioadă din viaţa lor a fost la sfârşitul secolului trecut. „Cel mai greu a fost la începutul anului `90, când aveam doar un petic de pământ, pe care-l munceam ca să ne putem hrăni. Sora îmi spunea să am puţină răbdare, pentru că această criză nu are să dureze mai mult de 3 ani, dar iată că se împlinesc aproape 25 de ani şi oamenii tot nu şi-au revenit, sunt derutaţi şi trăiesc greu… În pofida acestor greutăţi, mereu ne-am străduit să avem o bucată de pâine şi un acoperiş deasupra capului. Poate câte ceva ne mai lipsea, dar în fiecare zi mă rog ca copiii mei să le poată oferi nepoţilor ceea ce le-a lipsit lor. Dar fără a exagera, ci doar atât cât trebuie, pentru că, dacă îi dai mai mult, nici nu mai apreciază acest lucru şi de bine apucă câmpii”, opinează Ioana, mândrindu-se că este deja şi bunică.

Femeia este de părere că ar fi nevoie să acordăm mai multă atenţie tinerei generaţii. „Copilul trebuie modelat chiar de la naştere. Trebuie să-l învăţăm lucruri frumoase şi să-i transmitem dragostea pentru carte. Când erau mici le citeam mult. Cu ei am învăţat alfabetul latin. Răsfoiam ziarele şi învăţam literele, atunci când am trecut de la alfabetul chirilic la cel latin”, îşi aminteşte Ioana, mama activistului civic Vitalie Sprânceană.

Copiii din s. Coropceni se bucură de stratul gros de zăpadă

„De atunci, probabil, m-am şi contaminat cu această dragoste pentru carte, pentru lectură, pentru ziare…”, zâmbeşte Vitalie. Potrivit lui, oamenii din sat ar trebui să citească cât mai mult, pentru a fi bine informaţi şi mai puţin manipulaţi de politicieni. „Mi-am propus să abonez toate magazinele din sat, dar şi să instalez un panou pe care se fie afişate articolele din Ziarul de Gardă. Vreau ca oamenii din sat care trec prin preajmă sau vin să facă cumpărături să mai citească măcar un paragraf sau o ştire de acolo”, ne spune Vitalie. El susţine că sătenii au nevoie de mai multă presă scrisă. „Înţeleg că mulţi dintre ei sunt bătrâni şi au pensii mici. De aceea, am venit cu această idee”, adaugă bărbatul.

Potrivit lui, ziarele ar trebui să fie mai „ascultătoare” la opiniile oamenilor din sate şi să-i arate aşa cum sunt ei, ce viaţă duc şi cum gândesc.