Parlamentul Еuropean a adoptat la 14 decembrie 2016 mecanismul de suspendare a regimului fără vize. E vorba de un instrument a cărui adoptare a reţinut introducerea regimului fără vize pentru Ucraina şi Georgia, deoarece mai multe state occidentale au impus o condiţie serioasă: niciun fel de liberalizare a regimului de vize până la adoptarea unei confirmări definitive a noilor reguli de suspendare a regimului fără vize!

Care sunt noile condiţii? În ce condiţii R. Moldova, Ucraina şi Georgia şi alte state din Balcani ar putea să revină la regimul de vize cu UE? R. Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat planuri de acţiuni cu UE, fiecare stat având documente separate, deşi acestea se aseamănă în general şi prevăd o serie de reforme. E vorba de nişte planuri de acţiuni standard cu următoarele compartimente: securizarea documentelor, combaterea corupţiei, reforma justiţiei, regimul de frontieră şi drepturile omului; legea antidiscriminare face parte din capitolul drepturile omului.

Potrivit publicaţiei ucrainene www.eurointegration.com.ua, acest plan a fost un argument-cheie care i-a obligat pe politicienii ucraineni să nu se abată de la calea reformelor. „Deşi mulţi deputaţi sperau să facă un pas înapoi, acum va fi aproape imposibil să uite de angajamentele lor. Prin adoptarea acestui mecanism, UE a prevăzut posibilitatea de a suspenda regimul fără vize în cazul în care Ucraina va face paşi înapoi în problema combaterii corupţiei”, a afirmat autorul articolului.

Precizăm că în Planul de Acţiuni al Ucrainei s-a pus un accent deosebit pe combaterea corupţiei şi crimei organizate. Acest punct a trezit o rezistenţă deosebită din partea responsabililor ucraineni. „Însă Kievul nu a avut nicio influenţă în ce priveşte confirmarea mecanismului de suspendare, de aceea nu a reuşit să împiedice introducerea normei nedorite”, a mai precizat autorul.

Ce prevede documentul?

De această abordare nu scapă nici R. Moldova. Conform acestei legi adoptate la 14 decembrie 2016, Comisia Europeană trebuie să monitorizeze îndeplinirea obligaţiilor statelor ai căror cetăţeni beneficiază de regimul fără vize. În decursul a şapte ani după intrarea în vigoare a regimului liberalizat de vize pentru R. Moldova, Ucraina, Georgia şi alte state, Comisia Europeană trebuie să raporteze regulat în faţa Parlamentului European şi a Consiliului European minimum o dată pe an sau când Comisia Europeană, Parlamentul European sau Consiliul Uniunii Europene o vor considera necesar.

Raportul va fi axat pe statele în cazul cărora Comisia Europeană va constata că anumite cerinţe (planurile îndeplinite odinioară) nu vor mai fi respectate. „În situaţia în care Comisia demonstrează că una sau mai multe cerinţe specifice nu vor mai fi îndeplinite, va intra în aplicare suspendarea regimului fără vize”, se menţionează în această lege al cărei proiect a fost coordonat de Consiliul Uniunii şi Parlamentul European.

Cu alte cuvinte, în cazul în care Parlamentul de la Chişinău va decide să abroge legea antidiscriminare sau alte legi din planul de acţiuni, UE va fi obligată să demareze procedura de suspendare a regimului fără vize.

Trebuie menţionat totodată că pericolul că UE va aplica mecanismul de suspendare a regimului fără vize va fi un instrument puternic pentru constrângerea Chişinăului să continue reformele.

În opinia comentatorului politic Iulian Chifu, acest mecanism a fost aprobat cu ocazia încheierii ratificării Acordului de Asociere cu Ucraina. „În perspectiva ridicării vizelor, există o procedură rapidă prin care orice stat poate pierde această facilitate în mai multe cazuri, principalul fiind nerespectarea angajamentului, nerepatrierea migranţilor la lucru şi abundenţa acestora în statele UE. Orice derapaj al R. Moldova, fie de la drumul european (intenţiile lui Igor Dodon), fie de la reforme, nu mai vorbim de nerespectarea angajamentelor anterioare, poate duce la activarea acestei clauze”, a menţionat el.

Cum va fi aplicată suspendarea?

„Decizia adoptată în decembrie de UE despre mecanismul de suspendare a vizelor trebuie privită într-un context mai larg. Pe de o parte, ea poate viza R. Moldova în cazul în care unele state UE vor considera că Chişinăul încalcă regulile şi facilitează fluxurile de migraţie spre UE sau oricare altă prevedere a Planului de Acţiuni, de exemplu, drepturile omului, în special tratarea minorităţilor sexuale. Adoptarea mecanismului de suspendare arată că UE păstrează abordarea la pachet. Moldova este strâns legată de procesele care au loc în Ucraina şi Georgia”, ne-a declarat observatorul Cornel Ciurea.

O analiză a primei redacţii a acestui proiect de lege, care nu a suferit modificări esenţiale, arată că o eventuală decizie privind suspendarea regimului fără vize nu va fi automată. Decizia va fi luată doar în baza unor fapte documentate, după o procedură complexă. Trebuie menţionat că UE a dispus şi înainte de un mecanism de suspendare a regimului fără vize, dar nu a făcut uz de el faţă de ţările balcanice în urma fluxului de emigranţi.

Un element nou faţă de redacţia iniţială constă în etapizarea procesului. Chiar şi în cazul în care UE va decide să suspende regimul fără vize pentru o anumită ţară (de exemplu, din cauza fluxului mare de imigranţi), acest proces trebuie să înceapă cu „anumite grupuri” de călători.

De exemplu, în cazul în care în Austria şi Franţa vor merge în masă tinerii din Serbia, suspendarea va viza anume tinerii nu mai mari de o anumită vârstă. Prima etapă de suspendare va dura nouă luni. În această perioadă UE şi ţara vizată de decizia de suspendare vor trebui să rezolve problema împreună. În cazul în care problema nu va fi rezolvată, suspendarea va fi prelungită.