Peste câteva săptămâni ar urma să fie lansat un nou concurs de proiecte transfrontaliere România-Republica Moldova. În trecut, din fonduri europene au fost restaurate cetatea Sorocii, conacul Manuc-Bey şi beciurile medievale de la Lăpuşna. Reprezentanții autorităților locale şi responsabili din domeniul patrimoniului îşi pun speranțe în fondurile europene pentru reconstrucția clădirilor istorice. Drept exemplu poate servi şi o finanţare de 2,8 milioane de euro alocată în urmă cu doi ani de România pentru restaurarea Muzeului de Arte, a Sălii cu Orgă şi construcţia unui sediu nou pentru teatrul din Cahul.
Proiectul Muzeului Naţional de Arte din Chişinău, finalizat în octombrie anul trecut, a dus la majorarea numărului de vizitatori, prin urmare, au crescut şi veniturile instituției, spune şefa Serviciului investiţii capitale al Ministerului Culturii, Emilia Ristic. O situaţie similară s-a înregistrat şi la Cetatea Soroca, în 2015.
„Renașterea legendelor: Zilele cetății” la Soroca
Emilia Ristic: „În cazul banilor bugetari se pune accentul de a fi chituiți pentru construcții de grădinițe, școli, reparații, şi mai puțin pentru aceste instituții culturale, care, poate, în opinia cuiva, mai rezistă aşa, dar nu este corect pentru că nu rezistă nici ele. Instituțiile culturale, dacă se restaurează, se renovează, cu siguranță se vor majora şi veniturile în bugetul statului. Noi mai mult suntem optimiști şi speranța noastră este, totuși, de a obține finanțări din donațiile externe, inclusiv de la Guvernul României”.
În cazul proiectelor de restaurare finanțate de România, la Muzeul Naţional de Artă lucrările au fost finalizate, la Sala cu Orgă, deşi panoul informativ despre şantier anunţă termenul de dare în exploatare august 2016, doar jumătate din lucrări au fost efectuate. S-au descoperit fisuri serioase şi a trebuit să fie întărită structura de rezistență a clădirii. Asta a însemnat şi cheltuieli suplimentare, precum şi amânarea finalizării renovării pentru la vară. În plus, au apărut mai multe probleme birocratice legate de defrișarea brazilor din preajmă care pun în pericol edificiul, precum şi cele legate de organizarea licitațiilor, spune inginerul supraveghetor pe restaurare de la Sala cu Orgă, Victor Buzu. Un alt motiv al tergiversărilor este înghețarea licitațiilor în 2015, urmare a crizei financiare, şi distribuirea banilor transferați pentru renovare pentru cheltuielilor curente – pensii şi salarii.
Reparaţii la Sala cu Orgă, fosta Bancă urbană
Inginerul de la Sala cu Orgă, Victor Buzu, afirmă că numai faptul că acoperișul nu mai curge deja este un mare plus.
Victor Buzu: „Cu arborii din faţa clădirii este o problemă mai veche pe care noi am încercat s-o abordăm încă anul trecut. Noi speram să fie defrișați până la Crăciun şi brazii să fie distribuiți cuiva care ar avea nevoie de un pom de Crăciun, însă, ţinând cont de sistemul birocratic de la noi, nu s-a întâmplat. Problema cu brazii este că ei afectează integritatea clădirii, ei menţin în permanență umiditatea”.
Atât în cazul Sălii cu Orgă, cât şi a teatrului de la Cahul cele circa două milioane de euro alocate restaurării vor asigura realizarea doar a primelor etape de lucrări. Pentru a duce renovarea la capăt, administrațiile celor două instituții speră să obţină noi finanțări fie de la București, fie din fonduri europene, singurul colac de salvare pentru acest domeniu, de ani buni, pentru edificiile istorice din Republica Moldova.
