Când vin de la un candidat la prezidenţiale, admiraţia lui Donald Trump pentru Rusia şi stilul autocrat sunt ciudate. Dar când vin de la un preşedinte ales sunt cel puţin alarmante.
O spune analistul politic Eugene Robinson, într-un editorial publicat pe site-ul Washington Post. „Care-i treaba cu Trump şi Rusia?”, se întreabă acesta.
Cel mai recent semn al infatuării lui Trump este refuzul de a accepta concluzia serviciilor secrete americane cu privire la implicarea Rusiei, prin atacuri informatice, în alegerile prezidenţiale – o operaţiune riscantă şi provocatoare care ar fi putut fi autorizată de însuşi Vladimir Putin.
„Ar putea fi altcineva”, le-a spus Donald Trump jurnaliştilor în ajunul Anului Nou. „Iar eu ştiu lucruri pe care alţii nu le ştiu, aşa că nu pot fi siguri de această situaţie. Ştiu multe despre atacuri informatice, care sunt un lucru foarte greu de demonstrat”, a adăugat republicanul.
Este ciudat cum de Trump ar putea şti chiar şi puţine despre atacurile cibernetice, din moment ce nici măcar nu foloseşte computerul, decât foarte rar. Se zvoneşte că oamenii săi de încredere şi consilierii lui trebuie să printeze articolele care apar în presă pentru ca Trump să le citească. „Din câte ştiu eu, experţii în securitatea cibernetica trebuie să ştie să folosească un browser”, comentează jurnalistul american.
Trump va primi vineri o informare pe această temă de la oficiali de rang înalt, inclusiv de la directorul FBI James Comey şi de la directorul guvernamental pe Informaţii Naţionale James Clapper Jr.
Preşedintele Barack Obama a văzut deja dovezile şi a fost suficient de convins încât să impună noi sancţiuni Rusiei drept pedeapsă. Este vorba despre expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi din Statele Unite.
Când Putin a decis să nu răspundă cu aceeaşi monedă, având în vedere că Obama va părăsi în curând Casa Albă, Trump nu a întârziat să comenteze pe Twitter: „Foarte bună mişcare (din partea lui V. Putin) – mereu am ştiut că e foarte deştept!”.
Great move on delay (by V. Putin) – I always knew he was very smart!
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) 30 decembrie 2016
Trump susţine că CIA s-ar putea înşela cu privire la Rusia, iar argumentul pe care îl aduce este că a greşit şi în cazul armelor de distrugere în masă din Irak. „Este ridicol”, subliniază comentatorul politic.
Este ca şi cum ai spune că tot ce zice Trump este o exagerare sau o minciună, pentru că s-a înşelat când a spus în campanie că a văzut mii de musulmani sărbătorind în New Jersey pe 11 septembrie 2001, când au avut loc sângeroasele atentate teroriste din SUA, susţine Robinson.
Un posibil motiv pentru încăpăţânarea lui Trump ar fi că oficialii din servicii cred că intenţia Rusiei nu a fost doar să diminueze încrederea oamenilor în procesul electoral din SUA, ci şi să îl ajute pe miliardar să câştige scrutinul prezidenţial.
Documentele furate şi publicate în mare parte de WikiLeaks conţineau informaţii jenante despre instituţii şi oficiali democraţi, inclusiv despre John Podesta, şeful de campanie al lui Hillary Clinton. Republicanii au fost scutiţi aproape în totalitate.
Poate că, dacă Trump are impresia că legitimitatea victoriei sale este contestată, atunci e dispus să îl creadă pe cuvânt pe fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, care fuge de justiţie în dosarul în care este acuzat de agresiuni sexuale.
„Julian Assange a spus că si ‘un copil de 14 ani îl putea ataca informatic pe Podesta’ – de ce au fost democraţii atât de neglijenţi? Şi a mai spus că nu ruşii i-au furnizat informaţiile”, a scris, miercuri, Donald Trump pe Twitter.
O altă posibilă explicaţie ar fi că Trump face în mod intenţionat o schimbare radicală de politică externă în ceea ce priveşte alte două superputeri globale. Nu doar că a fost mult mai indulgent faţă de Rusia decât alţi preşedinţi americani, dar a şi adoptat o atitudine mai dură, chiar conflictuală, faţă de China.
În ajunul Anului Nou, doi membri ai Comisiei Forţelor Armate din Senat, John McCain şi Lindsey Graham, alături de senatorul Amy Klobuchar, s-au întâlnit cu trupele ucrainene care îşi apăra ţara în faţa agresiunii separatiştilor susţinuţi de Rusia. Amintim că, în 2014, Putin a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Cu câţiva ani înainte, a trimis trupe în statul suveran Georgia.
Poate că Trump nu crede că toate acestea chiar se întâmplă. Sau poate că nu îi pasă, notează analistul politic.
Senatorii au spus clar că vor sancţiuni mai dure impuse Rusiei, ca răspuns la ambiţiile sale teritoriale şi la încercarea de a influenţa alegerile din SUA.
Relaţia cu Rusia ar putea fi prima luptă majoră pe politică externă dintre preşedintele ales şi Congresul american. Poate că McCain şi colegii săi vor înţelege de ce Trump, care pare atât de dur cu restul lumii, se comportă ca o pisicuţă când vine vorba de Rusia.