„De-a lungul ultimilor doi ani, comunitatea țărilor occidentale a oferit Ucrainei sprijin semnificativ, a ajutat-o să se stabilizeze și să înceapă reformele”, scrie Die Zeit.
În 2014, după „euromaidan” și „intervenția rusă”, Ucraina a fost pe aproape de colaps. Prăbușirea țării a fost stopată graţie eforturilor societății civile ucrainene și a ajutorului financiar din Occident.
În prezent, în Ucraina are loc un „proces lent de reformă”, dar politica și societatea din această țară post-sovietică se caracterizează prin „scandaluri și acuzații”, într-o măsură chiar mai mare decât înainte. Această escaladare a conflictelor politice de la Kiev sugerează schimbări profunde și ireversibile. În ultimul an și jumătate, au fost adoptate noi legi, au apărut noi instituții, cum ar fi Agenţia pentru lupta împotriva corupției. Pentru unele categorii de cetăţeni, mai ales pentru elita economică și politică, aceste „consecințe sunt neplăcute și uneori dureroase”.
În ciuda rezistenţei vechilor elite, Ucraina s-a schimbat, afirmă publicaţia. Societatea civilă ucraineană a fost un factor major în reforma legislației și a deciziilor guvernului. Organizațiile occidentale precum UE și FMI au oferit Ucrainei un „nou plan Marshall”, iar diplomații occidentali și investitorii cooperează cu activiștii ucraineni, cercetători și jurnaliști. Toate acestea contribuie împreună la succesul reformelor.
„Peste aproximativ zece ani, Ucraina va deveni o altă țară, cu un nivel mai scăzut al corupției, model economic de succes și un aparat administrativ perfecționat”, crede autorul. Mare parte a Acordului de asociere cu UE va fi realizat, iar Ucraina ar putea deveni un potențial membru al UE.
„Riscul principal pentru noua Ucraină vine în principal de la Moscova și Minsk”, subliniază ziarul. În cazul în care reformele reușesc, Ucraina va deveni un contramodel pentru „dictaturile cleptocratice din spațiul post-sovietic”, fapt care riscă o nouă escaladare a conflictului din estul și sudul Ucrainei. După toate probabilitățile, Moscova va continua să desfăşoare războiul său hibrid împotriva Kievului.
În cel mai rău caz, noua ofensivă rusească ar putea duce la prăbușirea statului ucrainean și milioane de refugiați din Europa de Est.
Pentru că, următorii câțiva ani, Ucraina nu va deveni membru al UE sau NATO, ea va rămâne în „zona de tranziție”. Din acest motiv, sunt necesare și alte instrumente pentru a asigura investițiilor străine şi statul. Printre altele, Occidentul poate furniza Ucrainei „arme defensive, cum ar fi tancuri și rachete anti-aeriene”, spune autorul.
De asemenea, Bruxelles trebuie de pe acum să dea un semnal Moscovei, în care să-i spună cât este de interesat de o Ucraină stabilă.
„UE ar trebui să avertizeze în prealabil Kremlinul că va introduce sancțiuni suplimentare, dacă Moscova va începe din nou spirala conflictului sau se va comporta în Ucraina ca în Siria”, scrie publicaţia.
De asemenea, Occidentul ar trebui să arate disponibilitatea sa de a sprijini coaliția defensivă din Europa de Est între membrii și non-membri NATO.
„Țările – membre ale NATO, precum Polonia și Lituania, ar trebui să lanseze o cooperare mai strânsă cu Kievul în probleme de securitate. Având în vedere riscurile mari în urma destabilizării Ucrainei pentru securitatea din Europa de Est și Europa de Vest ar trebui să fie profund interesată de stabilitatea Ucrainei”, conchide autorul Die Zeit.