AFP: Cum va arăta SUA în „era Trump” și la ce să ne așteptăm de la politica americană

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Republicanii americani revin în forţă la Washington, unde nu au mai deţinut întreaga putere politică – la Casa Albă şi în Congres – de 11 ani, iar în 2017 vor putea să-şi impună ambiţiosul program de reforme conservatoare, scrie AFP.

”Este o şansă unică în vieţile noastre”, a declarat preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Paul Ryan, reales marţi cu uşurinţă în post. ”Este genul de lucru la care cei mai mulţi dintre noi nu puteau decât să viseze”, a adăugat el.

”Poporul ne-a dat o putere unificată. Nu pentru că este generos, ci pentru că vrea să vadă rezultate”, a continuat el, în hemiciclu, în prima zi a sesiunii celui de-al 115-lea Congres.

”Să nu fim timizi şi să vizăm un orizont mai luminos”, a îndemnat Paul Ryan.

Republicanii dispun de o majoritate puternică în Cameră – 241 de mandate la 194 -, şi în mai mică măsură în Senat – 52 la 48 de mandate.

Donald Trump, care va prelua funcţia pe 20 ianuarie, este pe aceeaşi lungime de undă cu congresmenii, împreună cu care planifică de săptămâni de zile să abroge o parte a bilanţului predecesorului său Barack Obama.

Însă primele ore ale noului Congres au arătat că noul preşedinte va continua să creeze probleme. Donald Trump a criticat pe Twitter o reformă etică adoptată cu o zi înainte, pe neanunţate, de grupul majoritar, abandonată după doar câteva ore în faţa controversei.

REZISTENŢE DEMOCRATE

Congresul ales în noiembrie, odată cu viitorul preşedinte, a intrat în funcţiune – aşa cum stipulează al 20-lea Amendament al Constituţiei – pe 3 ianuarie.

Prima sarcină a congresmenilor americani este să confirme în posturi cele aproximativ douăzeci de persoane pe care Donald Trump le-a nominalizat în echipa sa guvernamentală.

Audierile în Senat urmează să înceapă de săptămâna viitoare.

Anumite personalităţi urmează să fie primite cu bunăvoinţă, ca generalul James Mattis, desemnat şef al Pentagonului.

Însă democraţii, minoritari, au promis să le pună beţe-n roate cel puţin unui număr de opt candidaţi – între care Rex Tillerson, fostul CEO al gigantului petrolier ExxonMobil, nominalizat la conducerea diplomaţiei, şi Jeff Sessions, un senator nominalizat la conducerea Justiţiei.

În 2009, Senatul a confirmat, cu unanimitate, şapte membri ai Guvernului tânărului preşedinte democrat Barack Obama, chiar în ziua în care era învestit.

NOUĂ ERĂ

Apoi va veni vremea reformelor, în pas de asalt: abrogarea reformei emblematice a asigurărilor de sănătate numită „Obamacare”; suprimarea a sute de reglementări din perioada Obama – de la cele cu privire la mediu şi până la cele referitoare la muncă -, o reaşezare a impozitelor, a reglementărilor în domeniul energiei, între altele.

Republicanii se pregătesc de ani de zile pentru această revenire la putere. Liderii lor, Paul Ryan în Camera Reprezentanţilor şi Mitch McConnell în Senat, au un adevărat catalog de legi pregătite să fie adoptate – forjate în tranşeele ideologice în care Obama i-a determinat să le ţină timp de opt ani.

”Noi am petrecut întregul an 2016 pregătindu-ne pentru o putere unificată în 2017”, declara în decembrie, pentru CNBC, Paul Ryan, reales în postul de „speaker” marţi. ”De un an ne-am pregătit să debarcăm în 2017 şi să răsturnăm totul”, adăuga el.

Donald Trump le-a oferit deja gajuri conservatorilor şi urmează să promulge totul sau aproape tot.

Dezacorduri există, însă, asupra giganticului plan de investiţii în infrastructură – 1.000 de miliarde de dolari – pe care populistul le-a promis alegătorilor lui.

PRIMA CIOCNIRE

Succesorul lui Barack Obama şi-a făcut campanie împotriva sistemului şi establishmentului, promiţând să ”sece mlaştina” şi să limiteze influenţa lobbyştilor în administraţia sa.

Însă republicanii din Cameră au provocat un val de proteste după ce au adoptat, cu uşile închise, luni seara, o zi de sărbătoare în Statele Unite, o restrângere a puterilor Biroului de Etică Parlamentară, un organism independent creat în 2008 cu scopul de a ancheta eventuale cazuri de corupţie sau alte încălcări de natură etică ale aleşilor.

Grupul majoritar a adoptat un nou regulament, care punea Biroul la cheremul congresmenilor. Regulamentul a fost adoptat marţi de întreaga Cameră.

Însă, în faţa polemicii, grupul majoritar a dat înapoi marţi.

Schimbarea nu i-a plăcut lui Trump. N-au altceva mai bun de făcut? a scris el, în mare, marţi pe Twitter.

”Concentraţi-vă asupra reformei, sănătăţii şi tuturor celorlalte lucruri mult mai importante!”, a tunat preşedintele-ales, care le-a adresat astfel un prim avertisment aliaţilor săi din Congres.

UMBRA RUSĂ

Următoarele 17 zile, până când se va muta la Casa Albă, vor fi dominate, de asemenea, de dosarul atacurilor cibernetice ruse asupra Partidului Democrat şi a unui apropiat la lui Hillary Clinton din timpul campaniei electorale.

Barack Obama a sancţionat Rusia pentru că a încercat să influenţeze rezultatul alegerilor şi a destabilizat-o pe candidata democrată. Însă Donald Trump se îndoieşte cu voce tare că Moscova ar fi vinovată, în pofida opiniei serviciilor americane de informaţii.

Republicanul a declarat sâmbătă că ştie ”lucruri pe care alţi oameni nu le ştiu”.

”Poate că este altcineva”, a spus el şi a promis elemente de răspuns ”marţi sau miercuri”.

Purtătorul său de cuvânt Sean Spicer a anunţat marţi că Donald Trump se va întâlni săptămâna aceasta cu reprezentanţii serviciilor de informaţii.

Senatorul John McCain, un inamic declarat al Rusiei şi al lui Vladimir Putin, nu a aşteptat. El a organizat deja o mare audiere joi, asupra acestui subiect, la Senat, cu directorul serviciilor naţionale americane de informaţii (ODNI) James Clapper şi directorul agenţiei de spionaj NSA Michael Rogers.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...