Pe 20 ianuarie, majoritatea parlamentară nou formată a învestit în grabă Guvernul Filip. Deputaţii au decis să sară peste toate procedurile şi au votat un program de guvernare pe care nu l-au dezbătut. 

După ce a obţinut votul de încredere al Parlamentului, în aceeaşi zi, la miezul nopţii, Cabinetul Filip a depus jurământul departe de ochii presei. Toate acestea s-au întâmplat pe fundalul unor proteste de amploare. 

Învestit cu proteste la Chişinău, premierul Pavel Filip nu s-a bucurat de o primire caldă nici în primele sale vizite peste hotare. La Bruxelles, şeful Executivului a fost întrebat cum va scăpa ţara de influenţa oligarhului Vladimir Plahotniuc. 

Aceleaşi reproşuri în adresa Cabinetului Filip au fost reiterate şi de opoziţia parlamentară de la Chişinău, atunci când Executivul a ţinut piept primei moţiuni de cenzură. 

Primăvara acestui an a fost marcată şi de decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia preşedintele ţării este ales de popor, şi nu de parlament. 

La mai puţin de o lună de la această decizie, Comisia Electorală Centrală respinge propunerea Platformei Civice Demnitate şi Adevăr privind iniţierea referendumului republican de revizuire a Constituţiei. Iniţiativa se referea atât la modalitatea de alegere şi demitere a şefului statului prin vot direct, cât şi la reducerea numărului deputaţilor şi limitarea imunităţii parlamentare. 

Drept rezultat, decizia CEC-ului a fost atacată în instanţă, iar în semn de protest, mii de oameni au ieşit în stradă. O parte dintre manifestanţii adunaţi în apropierea casei lui Vladimir Plahotniuc au fost întâmpinaţi cu gaze lacrimogene.

De un tratament similar au avut parte şi cei care au protestat împotriva guvernării de Ziua Independenţei. Au fost ţinuţi la distanţă şi oamenii care au venit să urmărească manifestaţiile culturale organizate în centrul capitalei. 

Modul în care au fost trataţi moldovenii de Ziua Independenţei a fost reflectat pe larg de mai multe publicaţii străine. De altfel, Moldova a continuat să fie în atenţia presei internaţionale şi în ceea ce ţine de frauda bancară, iar tot mai multe voci anunţau despre desfăşurarea unei investigaţii în SUA privind jaful secolului. Structurile de drept de la Chişinău au venit cu o confirmare oficială abia după câteva luni de la acest anunţ. 

Între timp, pe agenda Congresului Statelor Unite ale Americii a fost inclusă o rezoluţie în care se menţiona că un şir de demnitari şi afacerişti din Republica Moldova, în frunte cu Vladimir Plahotniuc, sunt bănuiţi de implicare în jaful secolului. 

Între timp, Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi prin care miliardul furat a fost pus pe umerii cetăţenilor. În grabă mare, mai întâi Parlamentul, apoi şi şeful statului au dat undă verde iniţiativei. 

Pe final de mandat, Nicolae Timofti a spus că nu regretă nimic din ceea ce a făcut în funcţia de preşedinte. 

Cel mai importat eveniment politic al anului a fost cu siguranţă organizarea alegerilor prezidenţiale. Campania electorală a fost însoţită atât de huiduieli la adresa reprezentanţilor PD... 

Momentul de cotitură al campaniei electorale, în opinia unor experţi, a fost desemnarea Maiei Sandu în calitate de candidat unic al forţelor antioligarhice la funcţia de preşedinte. La scurt timp, candidatul PD Marian Lupu s-a retras din cursa electorală, iar mai târziu şi de la cârma formaţiunii. 

Primul tur de scrutin a fost însoţit de o serie de nereguli. Nici al doilea tur al alegerilor nu a fost o excepţie. După ce Comisia Electorală Centrală a suplimentat numărul buletinelor de vot pentru cetăţenii din regiunea transnistreană, mii de oameni au fost aduşi în mod organizat la secţii.

Pe de altă parte, sute de moldoveni de peste hotare, care au parcurs distanţe lungi până la cea mai apropiată secţie, nu şi-au putut exercita dreptul constituţional, întrucât s-au terminat buletinele de vot. 

Astfel, Igor Dodon a câştigat alegerile cu 52,11 la sută, în timp ce Maia Sandu a acumulat 47,89 la sută din voturi. Nemulţumiţi de rezultatele alegerilor, sute de tineri au ieşit în stradă pentru a cere demisia CEC şi organizarea unui scrutin repetat.  Proteste de amploare au avut loc şi în diasporă. 

Exact la o lună de la cel de-al doilea tur de scrutin, Curtea Constituţională a validat mandatul noului preşedinte. Înainte de învestirea lui Igor Dodon, parlamentul a modificat Constituţia astfel încât procurorul general să fie desemnat de preşedinte, iar Nicolae Timofti a semnat şi decretul privind numirea lui Eduard Harunjen în această funcţie, tot pe furiş, departe de ochii presei. Asta după ce, în luna februarie, Corneliu Gurin şi-a dat demisia.