Mai mult, atunci când apar conflicte, persoanele responsabile de achiziţii încearcă să convingă directorii grădiniţelor să accepte produsele şi să nu includă furnizorii în „lista neagră”. Sunt doar câteva dintre concluziile membrilor grupului de lucru care a efectuat ancheta internă în cadrul Primăriei Chişinău în baza dosarului privind licitaţiile trucate, scrie Ziarul de Gardă.

De la 6 la 18,65 de lei, atât, potrivit normativelor financiare stabilite de Ministerul Finanţelor, trebuie să valoreze alimentele sănătoase consumate într-o zi de fiecare copil care frecventează grădiniţa. În proporţie de 2/3, suma e achitată din bugetul de stat, 1/3 revenind părinţilor, doar că aceasta este mult prea mică şi nu acoperă minimul necesar pentru alimentaţia sănătoasă a copiilor. Se pare, însă, că problema nu a interesat şi chiar a fost neglijată ani la rând de funcţionarii din cadrul DGETS, dar şi de la direcţiile educaţie de sector. Altfel spus, astăzi copiii sunt asiguraţi pe deplin doar cu pâine, paste, produse de patiserie şi ulei, pe când peşte consumă doar în proporţie de 59,1% din normă, ouă – 62,5%, brânză şi caşcaval – 68,2%, lapte – 70,7%, carne – 79%, unt – 83,8%, legume – 85,6%, fructe proaspete – 86,2%. Calculele efectuate pe sect. Botanica arată că pentru un copil de creşă ar trebui alocaţi 26,90 lei pe zi, iar pentru preşcolari – 31,05 lei, sume ce ar acoperi costurile de piaţă şi ar asigura o alimentaţie adecvată, comparativ cu norma actuală de 18,65 lei. Lucrurile sunt şi mai grave. Funcţionarii şi agenţii economici nu doar că nu aveau grijă de meniul copiilor, dar mai şi făceau afaceri pe seama lor, atunci când „aranjau” licitaţii pe interese şi creşteau, de la un sector la altul, preţul pentru exact aceleaşi produse.

Agenţii economici împart tacit între ei piaţa

Aceiaşi agenţi economici câştigă constant contracte cu DETS pe parcursul a trei, cinci sau chiar şapte ani. Atunci când, aparent, firmele se schimbau, în spatele lor rămânea acelaşi beneficiar final. Schema era simplă. Membrii grupurilor de achiziţii, adică şeful şi şeful adjunct al DETS de sector, contabilul, juristul şi şeful secţiei alimentare DETS, aranjau condiţiile de participare la licitaţie, astfel încât să fie favorizaţi anumiţi agenţi economici. Cei din urmă, chiar dacă livrau produse de calitate proastă, erau protejaţi de funcţionari, care convingeau managerii grădiniţelor să accepte marfa. Astfel, în ultimii doi ani, niciun şef de grădiniţă nu a solicitat includerea în lista neagră a vreunui furnizor.

Grupul de lucru al Primăriei a identificat şi alt aspect important. În timp ce unele direcţii de sector cumpărau untul cu 73 de lei şi peştele cu 34 de lei, altele desemnau câştigător furnizorul care livra untul cu 99 de lei şi peştele cu 55 de lei. Totodată, unele firme, cum ar fi SRL „Sanex comerţ”, SRL „Lovis Angro”, „Credoprim” sau „Crinic Grup”, vizate în dosarul CNA, câştigau licitaţii concomitent în mai multe sectoare, pentru furnizarea aceloraşi produse, doar că preţurile erau diferite, diferenţa fiind şi până la 38 de lei.

Continuarea investigaţiei pe ZdG