S-a confruntat cu o criză a monedei euro care s-a transformat într-un punct de cotitură existenţial pentru Uniunea Europeană. A avut de-a face cu invazia Rusiei în Ucraina. A fost singura dintre liderii europeni care a primit în ţara sa în jur de un milion de refugiaţi care au trecut graniţele Europei.
Şi pentru că a făcut această alegere, cancelarul german Angela Merkel se află acum în mijlocul celei mai dificile încercări din cei 11 ani în care s-a aflat la putere, după atacul terorist de la Târgul de Crăciun din Berlin, soldat cu 12 morţi, scrie New York Times.
Statul Islamic a revendicat deja atentatul, iar autorul este un tunisian cu viziuni salafiste, care a fost ucis vineri la Milano.
Atacul din Berlin a făcut-o pe Merkel, al cărei partid a suferit deja înfrângeri anul acesta, să fie şi mai vulnerabilă în contextul alegerilor de anul viitor din Germania. O înfrângere a Angelei Merkel ar putea avea consecinţe globale.
Pe măsură ce populismul de extremă dreapta e în ascensiune în Europa, cancelarul german a fost văzut ca o barieră în calea unei aşa-zise democraţii intolerante.
Dacă Merkel iese prost din acest episod tragic, şi dacă alegerile din Franţa de anul viitor vor da un preşedinte populist, Uniunea Europeană deja slăbită ar putea fi foarte rău, sau chiar fatal, rănită.
„Acest lucru este chiar mai îngrijorător decât terorismul, oricât de ciudat ar suna. Terorismul este teribil şi înfricoşător, însă viitorul nostru politic e atât de nesigur”, susţine Jacqueline Boysen, biograful Angelei Merkel, care o cunoaşte încă din anii ’90.
După ce Donald Trump a câştigat alegerile din Statele Unite, Boysen a spus că „nu ştim ce se va întâmpla în America şi ce va face Trump cu Rusia şi China. Europa nici măcar nu este luată în considerare, iar acest lucru e îngrijorător”.
Frica în Germania
Pentru moment, cea mai mare grijă a Angelei Merkel este pentru propria ţară, unde atmosfera a fost surprinsa de publicatia Bild cu un titlu simplu: „Angst!” sau „Frica!”.
La rândul său, comentatorul german Nikolaus Blome este de părere că e datoria politicienilor şi în special a lui Merkel să oprească terorismul.
„Va fi greu: nu va mai putea conta pe încrederea de care s-a bucurat o perioadă îndelungată. Cu siguranţă, ea nu este singura vinovată. Însă mulţi oameni îşi îndreaptă furia şi teama spre Angela Merkel personal. Aşa că acesta a devenit cel mai dificil test pe care trebuie să îl treacă”, a notat Blome.
Merkel a decis să candideze pentru al patrulea mandat de cancelar la scrutinul de anul viitor, cu toate că propriii colegi de partid şi-au manifestat nemulţumirea faţă de primirea a un milion de refugiaţi, majoritatea musulmani, în Germania. „Trebuie să mă ajutaţi!”, le-a spus ea delegaţilor din CDU la un congres al partidului.
Anterior, după ce formaţiunea sa a pierdut în septembrie alegerile în două regiuni, Merkel a spus chiar că şi-ar dori să dea timpul înapoi şi să facă alte alegeri în privinţa politicii de imigrare şi a securităţii la frontierele externe ale Europei.
Pericolul extremismului
Toate acestea au reflectat pericolul pe care Merkel îl simte din partea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care a fost înfiinţat în 2013 ca o formaţiune anti-euro, dar care în 2015 a pivotat către o platformă anti-imigranţi, iar la alegerile locale de anul acesta a câştigat masiv teren.
Săptămâna aceasta, partidul extremist a acuzat-o pe Merkel pentru tragedia de la Târgul de Crăciun din Berlin.
La două zile după atentat, Cabinetul lui Merkel a aprobat o serie de măsuri, anunţate în august pentru prima dată, care să consolideze securitatea naţională a Germaniei. Măsurile se referă inclusiv la supravegherea video, o practică destul de comună în Europa, dar rară în Germania.
Merkel ar putea să încerce în continuare să-i ajute pe refugiaţi, însă atacul de luni a făcut-o chiar şi pe ea să critice şi să îşi arate sensibilitatea, cum rareori se întâmplă.
Jackson Janes de la Institutul pentru Studii Germane Contemporane din Washington susţine că Merkel „va avea un an greu”, iar politica germană va avea de suferit.