Linkuri accesibilitate

Bilanțuri 2016 – Gh.Cojocaru: „Sfârșitul anului pare mai liniștit, dar aparențele ar putea să înșele”


Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru

Istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru, în dialog cu Vasile Botnaru.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:28 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „Dacă anul 2016 debuta în forță cu un val de proteste de stradă, și de dreapta, și de stânga, împotriva actualei guvernări, acuzată la unison de a se făcut culpabilă de „jaful secolului”, cerându-se, totodată, alegeri prezidențiale directe și dizolvarea Parlamentului, sfârșitul anului pare mai liniștit, dar aparențele ar putea să înșele. În general, anul politic 2016, la o retrospectivă sumară, pare un an al aparențelor: oamenii și-au dorit să aleagă prin vot direct un președinte, dar participarea la vot, mai ales, în turul întâi, a fost mult sub așteptări. Dreapta politică, cea care a declanșat valul de proteste de stradă, părea să aibă o șansă în plus în alegerile prezidențiale, însă a pierdut în finală în fața unei stângi revanșarde, cu care a defilat umăr la umăr pe străzile capitalei.”

Europa Liberă: De Crăciun și Revelion cortina cade și Igor Dodon intră în scenă, preluând sceptrul de la Nicolae Timofti. Ce semnificații are această alegere, din perspectiva politică a anului care a trecut?

Gheorghe Cojocaru: „Strict teoretic, apariția unui reprezentant al opoziției socialiste în eșalonul de vârf ar trebui să producă efectul unei reechilibrări a balanței puterii, să conducă realmente la o redistribuire a puterii între președinție și guvern sau Parlament. În realitate, efectul alegerii lui Igor Dodon în fruntea statului a fost exact invers, cel puțin până acum. După câteva declarații neavenite, în urma unei reacții prompte parlamentare, acesta s-a pomenit fără câteva atribuții esențiale, precum dreptul de a numi directorul Serviciului de Informații și Securitate și de a dispune de Serviciul de Pază și Protecție. Este straniu că la toate aceste mișcări de îngrădire a prerogativelor sale, noul președinte, de altfel, extrem de vocal cu și fără prilej, n-a avut o reacție demnă de a fi reținută.”

Europa Liberă: Optimiștii informați spun că pierderea prezidențialelor ar putea afecta, totuși, opoziția. Ce consecințe credeți că va avea această confruntare?

Gheorghe Cojocaru: „Jocul politic este adeseori comparat cu jocul de șah. Din anumite zone ale actualei guvernări la vremea respectivă s-a dat de înțeles că funcția de președinte ar fi fost cedată deliberat unui reprezentant al opoziției, pentru ca să se dea astfel drumul la aburii din cazanul societal în fierbere și să se câștige timp pentru marea bătălie de la alegerile parlamentare în termen din 2018. Miza viitoarelor alegeri parlamentare este enormă, dar până atunci mai sunt încă doi ani, iar funcția de șef al statului îi oferă oportunități de neignorat, totuși, fostului lider al Partidului Socialiștilor, pentru a încerca să surpe de la temelie actuala coaliție guvernamentală.”

Europa Liberă: Ce pronostic aveți pentru actuala guvernare? Cât va rezista?

Gheorghe Cojocaru: „Aceasta n-o știe nimeni, nici cei de la putere, nici cei din opoziție. Cert este că în anul care se încheie guvernul în frunte cu Pavel Filip a ieșit, totuși, cu bine dintr-o serie de grele încercări, reușind să asigure o colaborare bună cu organismele internaționale și să mențină economia pe linia de plutire. Ceea ce nu este puțin, dar până a fi bine, mai e departe.”

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG