În 2016 economia Republicii Moldova a recuperat şi s-a stabilizat, urmând să înregistreze o creştere durabilă începând cu anul viitor, a declarat recent Ministrul Economiei, Octavian Calmâc, la o conferinţă de bilanţ. Totalurile pe care le fac unii experţi par însă mai pesimiste şi sugerează că anul care stă să treacă a fost un an ratat pentru economia moldoveană. În această dimineaţă continuăm aşadar seria interviurilor de bilanţ ale anului.
Vom încerca să punem faţă în faţă tabloul ultimelor 12 luni cu ceea ce se profilează pentru următoarele împreună cu expertul economic Viorel Gîrbu.
Europa Liberă: Care au fost, din punctul Dvs. de vedere, cea mai mare reuşită în plan economic şi cea mai mare problemă?
Viorel Gîrbu: „Din punctul meu de vedere, reușitele în plan economic ţin mai mult de formarea unui cadru care să stimuleze dezvoltarea economică pe viitor. Acest lucru face referinţă la o anumită stabilitate politică, deci un anumit control a modului în care evoluează lucrurile în Republica Moldova. Nu mai vedem schimbări peste noapte, în perioade scurte de timp a guvernelor.
În acelaşi timp, guvernul a aprobat un număr destul de mare de acte normative care vin să îmbunătățească cadrul normativ şi să inspire mai multă încredere în planurile pe viitor a agenţilor economici, poate a investitorilor străini. Este mai degrabă o realizare din perspectiva cadrului normativ.
Anumite realizări materiale, o îmbunătățire a situației economice nu atest. Indicatorii economici vorbesc din contra despre o degradare a situaţiei economice în ţară. Aceasta este cea mai mare nerealizare. Dacă analizăm toţi indicatorii economici, atunci observăm că avem o creştere pozitivă a PIB în trimestrul trei al anului curent şi în trimestrele anterioare a fost o creştere, ea s-a accelerat, dar e o creştere care vine de la sine mai degrabă şi nu urmare a efortului depus de autorităţi. Analizând dispoziţia mediului de afaceri observăm că lucrurile nu stau chiar bine.
Investiţiile în activele materiale sunt la cote mici. E o descreștere esențială faţă de anul trecut, când, la fel, nu a fost o situaţie bună. Avem o descreştere substanţială a creditelor. Per total, mediul de afaceri nu s-a molipsit de optimismul autorităţilor şi nu a investit în crearea locurilor de muncă, în dezvoltarea economică.”
Europa Liberă: Vorbind despre optimismul autorităţilor, ministrul economiei, Octavian Calmîc, a spus la o conferinţă de bilanţ că economia Republicii Moldova s-a recuperat şi s-a stabilizat, urmând să înregistreze o creştere durabilă începând cu anul viitor. Cetățeanul de rând cum a simţit această recuperare şi stabilizare economică despre care vorbeşte ministrul economiei?
Viorel Gîrbu: „În opinia mea, cetăţeanul de rând nicicum nu a simţit. De altfel şi datele statistice vorbesc despre acest lucru. Veniturile reale ale cetăţenilor au rămas la un nivel similar anului trecut. Efectiv anul 2016 a fost un an ratat pentru cetăţenii Republicii Moldova. Avem un nivel de dezvoltare economică foarte mic. Există potenţial de creştere, dar, regretabil, acest potenţial nu a fost valorificat în anul curent.
Domnul Calmîc este ministru, deţine funcţie publică şi este obligaţia dumnealui să vină cu aprecieri pozitive. Sunt foarte sceptic în privinţa unui trend stabil de creştere economică în următorii ani. Depinde foarte mult de modul cum vor evolua lucrurile, de stabilitatea politică, de acea atractivitate a forţelor politice pentru cetăţeni, dacă, într-adevăr, se va reuşi să fie depăşite problemele grave cu care se confruntă Republica Moldova de o perioadă lungă de timp. Mă refer în special la corupţia din sectorul justiţiei, la ineficiența administraţiei publice.
Dacă se va reuşi catalizarea unui volum mai mare de resurse publice către stimularea dezvoltării, creşterii economice, către mediul de afaceri, atunci posibil să fie o anumită dinamică pozitivă. Noi vorbim foarte mult şi avem speranţe de o perioadă lungă de timp. Politicienii mereu au avut declaraţii pozitive despre viitor. Poate că nu este cazul să mai credem acestor declaraţii politice şi să vedem ce realizări pe plan economic se întâmplă zi de zi, or ele deocamdată lipsesc.”
Europa Liberă: Cum vedeţi Dvs. legătura dintre optimismul domnului Calmîc şi faptul că anume în 2016 s-a luat decizia ca cetăţenii să întoarcă banii care au fost scoși în mod dubios din bănci? E şi aceasta o povoară economică asupra noastră a tuturor, nu?
Viorel Gîrbu: „Desigur că este o povoară economică care, de fapt, va fi suportată anume din perspectiva lipsei resurselor care să fie investite fie pentru susţinerea sectorului social, pentru susţinerea păturilor vulnerabile sau din perspectiva lipsei resurselor care puteau fi investite în economie. Acest miliard putea să fie transferat sub formă de credite, putea fi valorificat în formă de bancă de dezvoltare, de exemplu, care să stimuleze, să ofere mijloace financiare ieftine agenţilor economici. ori acest lucru nu se întâmplă. Miliardul a fost pus pe seama cetăţeanului urmare a evoluţiilor anterioare. Aşa au procedat autorităţile, aşa a fost identificată calea de ieşire din furtul din sectorul bancar din Republica Moldova. O altă ieşire din situație practic nu era. Acel miliard din start era de facto pus pe seama cetăţenilor, dar acest lucru nu a fost legiferat.
Sub presiunea partenerilor internaţionali, ştim că acest lucru a fost inclus în cele 16 condiţii care au fost negociate cu FMI în vederea semnării unul memorandum. Altă posibilitate efectiv nu era. Guvernul încearcă acum să întoarcă pagina şi să înceapă totul de la zero. Cred că am văzut suficiente tentative în acest sens. Persoanele care încearcă acest lucru sunt persoane cunoscute de o perioadă lungă de timp şi care ne dau suficiente motive să credem că totuşi capacităţile de a schimba lucrurile în Republica Moldova nu sunt acele la care ne aşteptăm. Rezultatele vor fi efectiv cele care au fost şi până acum.”
Europa Liberă: Semnarea memorandumului cu FMI credeţi că le-a oferit oamenilor de afaceri siguranţa şi încrederea în ziua de mâine?
Viorel Gîrbu: „Nicidecum. Cred că cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că siguranţa în ziua de mâine ne-o putem crea doar noi, în cazul în care ne asumăm răspunderea faţă de viitorul acestei ţări şi încercăm să facem ceva pe cont propriu. Partenerii externi au anumite politici, abordări şi, în final, FMI vine să se salveze din groapa în care singur a intrat.
Trebuie să fim totuşi mai vigilenţi şi să avem capacitate şi suficientă înțelepciune să nu ne creăm singuri nouă probleme. Am mai văzut şi la alte etape, inclusiv în perioada comunistă, sume masive care au fost puse la dispoziţie de către partenerii de dezvoltare guvernelor. Am văzut acest lucru şi în 2009, îl vedem şi acum în 2016-2017. Am trecut de atâtea ori prin aceste etape, cred că trebuie să fim mai puţin naivi şi să încercăm să identificăm capacităţi interne pentru a depăşi problemele şi pentru a ne crea siguranța zilei de mâine.”
Europa Liberă: Domnule Gârbu, potrivit unor sondaje, majoritatea cetăţenilor se declară săraci. Ei spun că veniturile fie că nu le ajung nici pentru strictul necesar, fie că le ajung doar pentru strictul necesar. Este aceasta expresia nemulţumirii generale a moldovenilor sau e o constatare care poate fi argumentată şi de unii indicatori economici?
Viorel Gîrbu: „E şi una şi alta. Sigur că nivelui de trai redus a cetăţeanului este consecinţa faptului că avem o economie foarte săracă. Noi nu producem practic nimic, nu avem capacităţi să producem. Rolul nostru pe pieţele internaţionale este practic inexistent. Noi nu am reuşit să ne dezvoltăm, nu am reuşit să ne impunem. E firesc faptul că această realitate să fie simţită de fiecare cetăţean, astfel încât majoritatea cetăţenilor să constate faptul că au un nivel de trai foarte redus. Acest lucru generează nemulţumire fiindcă economia săracă pe care o avem în Moldova este consecinţa acelor politici, acelor abordări care au fost implementate de autorități pe întreaga durată a independenţei Republicii Moldova. Aceste abordări nu sunt tocmai lucrative, nu produc rezultate. Autorităţile trebuie să recunoască acest lucru şi să-şi schimbe atitudinea faţă de economia ţării. Nu trebuie să meargă pe căile alese anterior, pe anumite realizări formale în plan legislativ, dar fără o schimbare în esenţă a abordării faţă de mediul de afaceri din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Sunteţi, totuşi, optimist că în 2017 vor avea loc lucruri bune, iată după ce Banca Mondială, UE au dezgheţat finanţările bugetare pentru Moldova şi dupa ce Igor Dodon ar putea redeschide calea produselor moldovenești către Rusia?
Viorel Gîrbu: „Nu am aşteptări pozitive legate de aceste două momente. Am avut acces pe piaţa Federaţiei Ruse şi până acum, dar l-am pierdut în 2014. Spuneam atunci că nu era cazul să ne grăbim cu semnarea acordului de liber schimb fiindcă noi depindeam de piaţa Federaţiei Ruse. Acum nu mai este cazul să revenim pe piaţa din Rusia fiindcă în schimbul acestei reveniri se fac cedări în plan economic, politic, cedări care mai devreme sau mai târziu o să ne coste resurse financiare esenţiale. Asistenţa donatorilor a fost masivă şi până acum. Programele pe care le implementează donatorii în Republica Moldova nu sunt încă tocmai eficiente în plan economic. Cetăţenii Republicii Moldova cum au fost săraci, aşa săraci au rămas şi vor rămâne de acum încolo.
Republica Moldova a înregistrat un nivel de creştere economică nu urmare a acelor programe care au fost implementate de donatori, ci mai degrabă urmare a remiterilor. Acesta este factorul esenţial care a stimulat creşterea economică. Am avut o creştere economică bazată pe consum. iar consumul e finanţat de remiteri. Nu am avut o creşetere economică calitativă urmare a proiecte de creşetere a competitivității sau a unor investiţii în infrastructura economică. Doar referirea la aceşti doi factori nu mă face optimist precum că Republica Moldova va înflori în perioadele ulterioare.
Eu aştept o schimbare de atitudine din partea autorităţilor. Aştept o determinare mult mai mare. Autorităţile trebuie să vină cu schimbări de esenţă în tot ce se întâmplă. Trebuie să reducă, de exemplu ponderea cheltuielilor publice, să facă o adevărată reformă a administrației publice astfel încât sectorul public să nu consume atât de multe resurse.
Autorităţile trebuie să vină cu instrumente reale de susţinere a mediului de afaceri. Să schimbe un pic politica monetară fiindcă vedem că deşi avem o rată mică a inflaţiei, rată de bază stabilită de BNM este la un nivel foarte înalt. Vedem lipsa unui dinamism în sectorul băncilor comerciale. Am fi vrut poate să vedem o bancă comercială sau mai multe de prestigiu care să vină să lucreze pe piaţa Republicii Moldova şi să aducă resurse suplimentare, să ridice mediul de afaceri. Actualmente, însă, nimic din toate acestea nu atest.”
