Mesajul vine din partea europarlamentarului Siegfried Mureşan, care i-a adresat o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cerându-i înaltului oficial să ia atitudine şi să ceară explicaţii guvernării RM.

„Titlul acestui act legislativ ar putea crea impresia că are ca scop îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării şi a mediului de afaceri în RM. De fapt, acest proiect de lege este o amnistie fiscală cvasi-totală acordată persoanelor fizice ce declară de bună voie şi îşi înregistrează activele nedeclarate până la data de 1 iulie 2017, acceptând în acelaşi timp plata unei cotei unice de impozitare de 2%. Ceea ce atrage atenţia asupra acestei legi este graba cu care actul a trecut prin procesul legislativ. Această lege nu combate spălarea banilor, ci o facilitează. Este evident că nu vizează îmbunătăţirea situaţiei economice a RM, ci interesele unei minorităţi care a dobândit în mod ilegal averea”, atenţionează deputatul din Parlamentul European.

Oamenii aşteaptă ca sprijinul UE să fie condiţionat de progrese în reformarea ţării, mai spune europarlamentarul. „Având în vedere urgenţa şi importanţa acestei probleme, numai o acţiune de la cel mai înalt nivel politic european va da rezultate. Cetăţenii RM aşteaptă ca UE să fie de partea lor în promovarea agendei anticorupţie în Moldova. Dacă vom dezamăgi cetăţenii acum, va fi şi mai dificil să cerem în mod credibil oamenilor să susţină în viitor legături mai strânse între ţara lor şi Uniune”, declară Siegfried Mureşan.

Publicăm mai jos scrisoarea completă:

La data de 16 decembrie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în primă lectură, proiectul Legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală. Titlul acestui act legislativ ar putea crea impresia că proiectul de lege are ca scop îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării şi a mediului de afaceri în Republica Moldova. De fapt, acest proiect de lege este o amnistie fiscală cvasi-totală acordată persoanelor fizice ce declară de bună voie şi îşi înregistrează activele nedeclarate până la data de 1 iulie 2017, acceptând în acelaşi timp plata unei cotei unice de impozitare de 2%.

Ceea ce atrage atenţia asupra acestei legi este graba cu care actul a trecut prin procesul legislativ. Iniţiat, printre alţii, şi de preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, acest proiect de lege a trecut, de la stadiul de iniţiativă legislativă, la adoptarea în primă lectură, în aproximativ două săptămâni. Înainte de adoptarea actului în primă lectură de către Parlamentul Republicii Moldova, a avut loc o consultare publică superficială: singura dezbatere publică organizată în cadrul procesului legislativ a avut loc cu doar 2 zile înainte de votul din Parlament.

Mai mult decât atât, în cazul în care o astfel de lege ar intra în vigoare, aceasta ar afecta grav mandatul Autorităţii Naţionale de Integritate. Această instituţie, care are un rol important în implementarea angajamentelor privind lupta anticorupţie în Republica Moldova, nu ar mai fi în măsură să verifice bunurile funcţionarilor publici care ar face uz de prevederile acestei legi privind liberalizarea capitalului. Potrivit presei din Republica Moldova, obiecţiile ridicate de către Autoritatea Naţională de Integritate faţă de acest proiect de lege nu au fost luate în considerare.

În ceea ce priveşte subiectul acestui proiect de lege, nu există absolut nici o evaluare a impactului pe care o astfel de lege l-ar avea asupra economiei Republicii Moldova, iar legea nu prevede un mecanism clar pentru a asigura buna implementare a măsurilor prevăzute. Iniţiatorii susţin că legea ar stimula investiţiile în Moldova şi va spori transparenţa. De fapt, această lege legalizează averile şi veniturile obţinute ilicit. În timp ce autorităţile din Republica Moldova s-au angajat în mod repetat în consolidarea luptei împotriva corupţiei, a spălării banilor şi a fraudei, acest proiect de lege merge în direcţia opusă. Această lege nu combate spălarea banilor, ci o facilitează.

Proiectul de lege vizează câteva persoane cu averi semnificative, care nu pot fi justificate. Deoarece nu există nici o evaluare a impactului asupra efectelor pozitive pe care o astfel de lege le-ar avea asupra veniturilor bugetare sau a mediului de afaceri, este evident că legea nu vizează îmbunătăţirea situaţiei economice a Republicii Moldova, ci interesele unei minorităţi care a dobândit în mod ilegal averea.

Această iniţiativă nu face parte din niciunul dintre angajamentele pe care Republica Moldova şi le-a asumat în raport cu partenerii săi internaţionali. Nici în Planul de acţiune privind punerea în aplicare a Acordului de asociere UE - Moldova şi nici în scrisoarea de intenţie asumată în contextul Memorandumului de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional nu sunt prevăzute astfel de măsuri.

Mai mult decât atât, în opinia mea, această lege, dacă va fi adoptată în a doua lectură, ar merge împotriva acestor angajamente, ar pune în pericol lupta împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale, măsuri pe care autorităţile moldoveneşti s-au angajat să le întreprindă pentru a obţine asistenţă financiară din partea instituţiilor internaţionale.

Cu toate că amnistia fiscală a fost implementată anterior în mai multe ţări, efectele sale pozitive au fost strict legate de capacitatea administrativă a statelor respective în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor astfel de măsuri.

În acest context, aş dori să aflu în ce măsură a fost consultată în prealabil Comisia Europeană cu privire la acest proiect de lege. În cazul în care acest lucru nu s-a întâmplat, vă adresez rugămintea să iniţiaţi un dialog cu autorităţile de la Chişinău pentru a solicita explicaţii cu privire la acest proiect de lege. Acest lucru este necesar pentru a obţine asigurări că orice act legislativ adoptat în acest domeniu este în concordanţă cu angajamentele pe care autorităţile moldoveneşti şi le-au asumat în relaţia cu Uniunea Europeană.

Luând în considerare faptul că, în timpul vizitei prim-ministrului Republicii Moldova, Pavel Filip, la Bruxelles în noiembrie 2016, s-a anunţat reluarea sprijinului financiar din partea UE pentru Republica Moldova şi că în 2017 se intenţionează acordarea de asistenţă macrofinanciară Republicii Moldova, solicit condiţionarea acestor măsuri de explicaţii convingătoare din partea Moldovei în ceea ce priveşte necesitatea legii sau de abrogarea acestui proiect de lege. Oamenii aşteaptă ca sprijinul UE să fie condiţionat de progrese în reformarea ţării.

Având în vedere urgenţa şi importanţa acestei probleme, numai o acţiune de la cel mai înalt nivel politic european va da rezultate. Cetăţenii Republicii Moldova aşteaptă ca Uniunea Europeană să fie de partea lor în promovarea agendei anticorupţie în Moldova. Dacă vom dezamăgi cetăţenii acum, va fi şi mai dificil să cerem în mod credibil oamenilor să susţină în viitor legături mai strânse între ţara lor şi Uniune.

Cu deosebită stimă,
Siegfried MUREŞAN
Membru al Parlamentului European

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.