Procesul electoral prezidențial de luna trecută din Statele Unite a fost caracterizat între altele de o activitate fără precedent a alegătorilor americani pe rețele de socializare, iar asta a constat și în răspândirea pe scară largă a unor știri false, nu doar a unor informații inexacte sau neverificate, ci chiar a unor fapte inventate sută la sută, spune corespondentul la Washington al serviciului în limba rusă de la postul de radio Europa Liberă/Libertatea, Vladimir Abarinov. O relatare rezumată de Radu Benea.
Ce se poate face cu această pacoste?, se întreabă jurnaliști și politologi americani, care par să nu fi găsit încă o rețetă.
Niciodată până acum în redacțiile ziarelor și televiziunilor din Statele Unite nu au muncit atât de mulți oameni pentru a verifica informațiile.
A fost verificat aproape fiecare cuvânt al candidaților, s-au făcut topuri ale credibilității, au fost scoase la iveală sursele celor mai senzaționale subiecte, și totuși presa n-a reușit să țină pasul cu așa-numită blogosferă unde aceste subiecte au apărut într-o circulație considerabilă.
Brian Stelter, prezentatorul programului „Reliable Sources” de la postul de televiziune CNN, afirmă că toate acestea sunt simptome ale unei boli serioase: subminarea încrederii, a credinței în veracitatea faptelor.
„Acest lucru s-a întâmplat cu mult înainte ca Donald Trump să intre în competiția electorală, - spune Stelter, - acum însă maladia progresează vertiginos”.
„Îmi vine în minte, în legătură cu asta, un vechi aforism: „Adevărul este prima victimă a războiului”, mai spune jurnalistul de la CNN.
În calitate de candidat la președinție al republicanilor, Donald Trump a preluat adesea falsuri răspândite pe rețele de socializare, dacă acestea îl avantajau.
Bunăoară, în martie, după o întâlnire cu alegătorii la aeroportul din orașul Dayton, statul Ohio, s-a produs un incident: un tânăr a sărit peste parapet și s-a pomenit pe podium alături de candidatul prezidențial. Securitatea l-a reținut pentru verificări.
Aproape imediat, pe rețelele de socializare au apărut postări cu zvonul că tânărul ar fi avut legături cu organizația teroristă Statul Islamic. Donald Trump a preluat zvonul pe pagina sa de Facebook și Twitter.
Într-un talk-show la NBC, jurnalistul Chuck Todd a insistat să afle de la Donald Trump de ce a crezut atât de repede un fals, pentru că ulterior s-a aflat că a fost o mistificare.
„Păi, nu știu, tot ce știu este că asta a apărut pe Internet”, a spus candidatul la președinție.
Abundența informațiilor complet false a trezit și îngrijorarea președintelui Barack Obama care a îndemnat la prudență în preluarea informațiilor din rețele de socializare:
„Dacă nu deosebim unde e adevărul și unde nu, (…) unde sunt argumente solide și unde e propagandă, atunci avem o problemă”.
Credulitatea publicului, spune Brian Stelter, îl face o victimă ușoară a propagandei. Și atunci, ce va urma? „Vom ajunge ca nimeni să nu mai creadă pe nimeni? Ne vom pomeni într-un climat informațional autoritar, care seamănă tot mai mult cu Rusia și China?”, se întreabă jurnalistul de la CNN.
Acest post de televiziune a organizat recent o dezbatere cu șeii echipelor de campanie electorală ale ambilor candidați: Robby Mook, șeful echipei lui Hillary Clinton, și Kellyanne Conway, secretara de presă a lui Donald Trump.
Când a venit vorba despre falsuri, Mook a pus accentul pe amestecul Rusiei, care răspândește minciuni pe Facebook și alte rețele media.
17 servicii speciale din Statele Unite au confirmat amestecul Moscovei, a spus el. Numai că Robby Mook, în avântul luptei cu falsurile, el însuși a denaturat realitatea: 17 e numărul total al serviciilor speciale americane, și doar două dintre acestea au confirmat implicarea Moscovei.
O altă afirmație, puțin spus inexactă, a făcut-o de curând și Donald Trump, vădit nemulțumit de discuțiile că el a câștigat alegerile nu prin votul popular, ci datorită electorilor.
Trump i-a acuzat pe democrați de fraudă, cu înregistrarea a milioane de suflete moarte în liste de alegători.
George Stephanopoulos, moderatorul unui talk-show de la ABC, l-a întrebat pe vicepreședintele ales al Statelor Unite, Mike Pence, dacă asemenea declarații, care nu au nici o confirmare, nu sunt de fapt iresponsabile?
Mike Pence a spus că președintele ales a vrut să atragă atenția asupra „unor mașinațiuni electorale care au loc de mulți ani și, desigur, el are dreptate”.
„Are dreptate când spune minciuni?”, a insistat Stephanopoulos.
„Cred că una din calitățile încurajatoare ale președintelui nostru nou ales (…) este că el spune ce gândește”, a răspuns Pence.
Donald Trump recurge adesea și la teorii conspiraționiste. De exemplu, el a spus că mii de musulmani din America ar fi salutat atacurile teroriste din 11 septembrie, deși nu există nici o dovadă în acest sens.
Pe rețele de socializare au mai apărut și știri senzaționaliste despre o pizzerie din Washington care ar fi fost un loc secret de întâlnire a pedofililor și că în corespondența de email a consilierilor lui Hillary Clinton s-ar afla și un schimb de informații codificate despre asemenea localuri.
La răspândirea acestui fals a luat parte și fiul generalului în rezervă Michael Flinn, nominalizat pentru postul de consilier al președintelui Trump pentru securitatea națională.
De data aceasta, falsul a avut urmări neașteptate: în acea pizzerie a fost reținută o persoană înarmată, care a crezut „poveștile” despre funcționarii pedofili și a venit la Washington ca să-i salveze pe copii.
Persoana a tras câteva focuri, înainte de a fi arestată, dar nimeni nu a avut de suferit.
„Pizzagate”, cum a mai fost numită, este o istorie conspiraționistă anti-Clinton, care își are acum viața sa în internet.
Faptul că în anturajul lui Trump sunt persoane gata să răspândească asemenea lucruri aberante trebuie luat în considerare foarte serios, crede jurnalistul Brian Stelter:
„Sunt oameni care cred că persoana înarmată nu era decât un actor. Când crezi în teorii conspiraționiste, te poți convinge foarte ușor, pe tine însuți, de tot ce vrei”.
Iată ce le-a spus recent jurnaliștilor fostul vicepreședinte american Dick Cheney despre pasiunea lui Trump pentru rețelele de socializare:
„Cred că o explicație a interesului oamenilor pentru activitatea sa pe rețelele de socializare este că acesta e un mijloc de a întrece presa. El nu are nevoie să se bazeze pe presă: în epoca tehnologiilor moderne, noi nu mai avem nevoie de voi, băieți.”
Potrivit centrului de cercetare sociologică Pew Research, rețelele de socializare sunt, în prezent, principala sursă de informații pentru 62% din cetățenii americani adulți.
Acum patru ani, rata acestora era de 49%. (RB)
