Cetățean al Republicii Moldova, de naționalitate română. Născut la 14 mai 1977 în satul Cobusca Nouă, Anenii Noi. Studii juridice superioare. Absolvent al Facultății de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Este avocat.
Luni
Trezirea la ora 5.00. Când a sunat ceasul am sărit ars. Era ziua în care așteptam Decizia Curții Supreme de Justiție pe dosarul Diaspora vs Moldova. Depusesem vinerea trecută, pe la 15.30 recursul în interesele cetățenilor, care conținea vreo 30 de pagini. Mă tot frământă gândul, oare vor reuși judecătorii să-l citească, reieșind din faptul că examinarea era fixată pentru ora 8.00.
Am mers în sala de forță pentru a-mi îmbunătăți starea fizică. Simțeam o slăbire după mai multe săptămâni pline de stres și nopți nedormite în care au avut loc dezbateri pe cel mai important proces al cetățenilor vs propriul stat. Da, propriul stat, care și-a neglijat cetățeanul undeva printre străini. Nu trebuia să se întâmple acest lucru, nici în cele mai groaznice vise. De fapt, mama își abandonase definitiv copiii, după ce i-a trimis între străini. Moldovenii au încercat să-i arate statului moldovenesc cât de mult țin și își iubesc meleagurile pe care au crescut, tradițiile, originile și tot ce-i legat de acest neam. Dar știți cum e cu dragostea cu de-a sila! Din partea Statului vroiam să zic.
După ce au fost neglijați de unele autorități responsabile de procesul electoral, au sperat că-și vor găsi recunoașterea legăturii ,,Stat – cetățean” în instanța de judecată. De fapt tot de la Stat.
Mă rup puțin cu gândul ca să-mi dau seama că aveam multe lucruri de organizat în birou, erau trei procese în agendă și Clienți care mă așteptau de la 8.00. Au fost foarte răbdători și înțelegători după ce nu m-au auzit o săptămână. După aceea fug repede la Judecătoria Hâncești, ca la ora 10.00 să fiu deja la Curtea de Apel Chișinău.
Stăteam ca pe ace în proces, știind că în altă parte, adică Curtea Supremă de Justiție, se examinează admisibilitatea recursului Diasporei. Chiar dacă realizam că șanse erau minime, dar tot mai speram. Corina, mă telefona de câteva ori deja, însă nu-i puteam răspunde. De fapt, mă telefona să-mi spună că CSJ a declarat inadmisibil Recursul.
Am simțit o ruptură, nu mai vedeam și auzeam nimic. Ziua s-a dus de râpă, dar era încă dimineața. Între timp aflăm despre fixarea ședinței la Curtea Constituțională privind confirmarea rezultatului alegerilor. Era pentru a doua zi.
Speram că îmi voi reveni după ce mă voi odihni câteva ore de somn, însă n-am mai putut dormi. Această stare n-am simțit-o niciodată. A urmat o noapte albă.
Marți
Ora 4.00, abia reușisem să dorm câteva clipe. Nici n-am prins să mă întind, că déjà lucram asupra situațiilor Clienților neglijați din cauza dosarului cetățenilor. Simțeam că nu mi-am revenit. Îmi era aproape de suflet acest dosar, iar energia transmisă de cetățeni, mă făcea să lucrez ca un nebun.
Dis de dimineață tot biroul lucra în toi. În birou o liniște mormântală. Venise și Veronica Mihailov (celălalt avocat al Diasporei). Eram cuprinși de amar, dezamăgire, răutate.
Ora 10.00 urmăream ședința Curții Constituționale. Pentru noi, era foarte important ca Curtea să ia în considerare argumentele cetățenilor pe marginea încălcării dreptului la vot. Din toate răsputerile speram că nu vor fi validate alegerile. Din punctul meu de vedere Curtea avea argumente în acest sens. Era foarte greu pentru mine să privesc ședința de la distanță, fără să pot pleda în Curte. De fapt întrebasem cu o zi înainte, dacă e posibil să asistăm în ședință, dar n-a fost să fie. Era importantă măcar susținerea noastră morală pentru acest proces. Mă uitam la reprezentantul dnei Sandu, care s-a prezentat de unul singur. Toți ceilalți au venit câte 3-4. CEC în componență completă. Am constatat un dezechilibru total. Tot procesul s-a axat pe atacul asupra concurentului care contesta valabilitatea alegerilor. Pe când cel care urma să fie luat la întrebări, trebuia să fie CEC, subiectul responsabil de procesul alegerilor. A fost un proces foarte greu de digerat. Eu nu-l voi uita. În momentul în care Curtea constata încălcările și inacțiunile autorităților, care au fost multe de altfel, credeam cu adevărat că nu vor fi validate alegerile. Fiecare constatare în favoarea cetățeanului era ovaționată de către toți din birou. Hotărârea Curții a lăsat din nou o liniște, care nu știam cât va dura. A fost foarte greu să suportăm atâta în decurs de 3 săptămâni.
Miercuri
O stare dezgustătoare de dimineața. Mă gândeam ce voi spune celor pe care i-am încurajat de-a lungul anilor să nu disperse, să nu plece din Țară.
Trebuie să explic cetățenilor din Diaspora efectele Hotărârii Curții Constituționale, care de fapt constatase lucruri foarte utile pentru ei. Curtea a constatat că Statul nu-și făcuse temele în alegeri. Nici CEC și nici instanțele de judecată nu acționase conform propriilor competențe și atribuții.
Biroul avea trei procese în agenda, dintre care una a unui cetățean strain, căruia Procuratura Anticorupție i-a intentat un dosar penal în mod ilegal și i-a mai și blocat câteva milioane în cont. Eram cuprins de răutate când am ajuns în Curtea de Apel unde se examina recursul cetățeanului strain. Probabil și expunerea a fost la fel de nervoasă. Curtea mi-a admis recursul.
Aveam în birou niste investitori străini, care au proiecte de investiții în Moldova. Poșta electronica plină. La fel și telefonul plin de apeluri nepreluate. Trebuia să pun capăt și să merg mai departe.
Mă frământa încă situația dosarului Diaspora. Știam că am făcut tot ce puteam, asta mă făcea să depășesc starea de ….. .
Joi
În sfârșit, mă ocup de organizarea treburilor biroului. Afară ningea atât de frumos. O zi în care reușesc, după o bună pauză, să-mi telefonez Clienții cu care mă auzeam aproape zilnic. Rămăsese să explic cetățenilor, care sunt efectele hotărârii Curții Constituționale.
Către seara reușesc să public pe pagina „Adoptă un vot” informații asupra dosarului civil, a celor întreprinse și acțiunilor viitoare. Probabil oamenii așteptau altceva să le comunic, dar era foarte important să cunoască obiectiv cele întâmplate. Stau cu dosarul Diasporei și simt o satisfacție pentru cum am activat întreaga echipă.
Vineri
Îmi citesc rugăciunile de dimineața. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce face pentru noi. Știam că mă asteaptă o zi puțin altfel decât celelalte, deoarece eram invitat la Forumul Avocatelor din Moldova. În intervenția mea am încercat să încurajez avocatele să lupte cu încredere pentru drepturile lor, să se organizeze foarte bine și că vor avea toată susținerea mea. Am vorbit despre rolul avocaturii într-un stat de drept și la efectuarea actului de justiție.
Continuu să mai cred că avocatura se poate reforma, iar aceasta la rândul său, poate influența reforma justiției. E vorba de timp. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea.