Proiectele de legi privind „liberalizarea capitalului și stimularea fiscală”, promovate de un grup de deputați în frunte cu președintele Parlamentului, Andrian Candu, au fost votate de Legislativ în prima lectură. Asta deși, anterior, documentele au fost dur criticate de experți și reprezentanții societății civile care cred că astfel se propune legalizarea corupției și sfidarea reformelor în domeniul luptei contra flagelului. Mai mult, proiectele au primit votul deputaților fără a fi avizate de o serie de instituții, inclusiv de Centrul Național Anticorupție. 

În timpul dezbaterilor, Andrian Candu a explicat de la tribună că, în viziunea autorilor, nu ar fi nicidecum vorba de amnistie fiscală, ci stimulare fiscală. „Noi nu iertăm datoriile”, a punctat el. Democratul a specificat că subiecții legii vor căpăta dreptul de a-și liberaliza capitalul - bunuri imobile, mobile și active financiare - și o vor putea face benevol, adică nu prin obligație.

„Vorbim aici de bunuri imobile care aparțin de fapt cetățenilor, dar care au fost înregistrate pe alte persoane, bunuri care sunt sub valoarea de piață și pe care cetățeanul vrea să le aducă la valoarea de piață. Nu este un secret pentru nimeni că acum bunurile imobile înregistrate la Cadastru sunt indicate cu o valoare cu mult sub valoarea de piață. De foarte mult timp vorbim că, în Republica Moldova, avem o economie tenebră de peste 30% din PIB, deci avem nevoie de mecanisme prin care această economie tenebră s-o transpunem în economie albă și unul dintre instrumente este liberalizarea fiscală. Chestiunea se referă și la automobile și la alte bunuri mobile, precum și mijloacele financiare. Foarte mulți cetățeni primesc bani ca remitențe și mulți își țin economiile în altă parte decât în bancă. Dacă omul vrea, prin acest mecanism, să-și liberalizeze sau să legalizeze aceste sume, el poate să o facă, să liberalizeze această sumă prin achitarea acelei taxe de 2%”, a explicat Candu. 

Potrivit politicianului, legea nu îi va absolvi de răspundere penală pe cei care au obținut bunuri prin fraudă. „Nu înseamnă deloc că bunurile liberalizate nu vor fi verificate din punctul de vedere al criminalității sau spălării de bani. Mai ales cele dobândite prin fraude bancare, ele nu vor fi scutite de răspundere penală. (...) Este clar scris că această lege nu scutește de răspundere penală în cazurile de verificare a provenienței, de implementare a sistemului de combatere a criminalității economice internaționale, spălarea banilor, integritatea. De aceea, conceptual el nu poate fi altfel, dar trebuie completat cu mecanisme, ceea ce vom face cu siguranță”, a mai spus el. 

Totodată, Candu a recunoscut că proiectele de lege conțin mai multe lacune, atât la nivel de mecanisme, cât și la felul în care sunt scrise, dar a promis că toate vor fi remediate până la dezbaterile în a doua lectură. „Proiectul nu este perfect, de aceea va fi îmbunătățit, inclusiv cu expertiză internațională. Noi nu vom avea o liberalizare de capital sau o stimulare fiscală până nu vom agrea cu toți partenerii internaționali. Zilele trecute am expediat o scrisoare la FMI prin care spunem clar că știm că legea necesită a fi îmbunătățită, știm care sunt unele neajunsuri și până la a doua lectură le vom remedia. Vom face așa ca să agreăm absolut totul cu partenerii internaționali”, a promis președintele Parlamentului în fața deputaților. 

Cele două proiecte de legi au fost criticate de mai mulți deputați din Parlament. „Efectele acestei legi ar putea fi cu totul altele. Se pune la îndoială sistemul de integritate, fiindcă ar putea afecta și nu îmbunătăți reputația sistemului financiar-bancar. N-ar fi cazul mai bine să venim cu un alt concept, care de la bun început va fi discutat și cu cei de la Banca Mondială, FMI, Moneyval și experții din Republica Moldova? După asta, având un concept nou, nu ar apărea nervozitatea și îngrijorările din societate”, a propus neafiliatul Iurie Leancă. 

„Chiar credeți că cei care și-au scris averile pe părinți sau socri vor ieși așa ușor din umbră și își vor scoate la iveală proprietățile?”, a întrebat comunista Elena Botnarenco. „Îmi exprim îngrijorarea că beneficiul nu va fi în măsura celui așteptat de autori și că, în tot ceea ce privește funcționarii sau demnitarii, legea nu va avea nicun impact”, a reacționat Ștefan Creangă, deputat neafiliat. 

„Trebuie să discutăm acum, nu în a doua lectură, atunci când toți promit că proiectul va fi îmbunătățit. Toate afirmațiile se bat cap în cap atunci când spunem că nu vom admite liberalizarea capitalului infracțional, iar pe de altă parte se scrie că nu este permis să se verifice aceasta. Promovarea documentului se face cu viteză cosmică, nu au fost suficiente consultări cu experții, societatea civilă, mediul de afaceri, opoziția. Proiectul trebuie retras, este generator de tensiune și trebuie să lucrăm asupra lui”, a conchis liberal-democratul Grigore Cobzac. „Dă Doamne să rezolvăm problema, chiar dacă e greu de crezut că hoțul, peste noapte, devine om cinstit”, a comentat liberalul Mihai Ghimpu. 

Anterior, inițiativele au fost criticate dur de experți din domeniu. Totodată, 29 de organizații nonguvernamentale, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice, au semnat un apel public prin care declară drept inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi prin care se propune „liberalizarea capitalului”. De asemenea, un grup de jurnaliști și reprezentanți ai societății civile au organizat un flash mob în fața sediului Parlamentului, în dimineața zilei de 16 decembrie, prin care și-au exprimat dezacordul față de inițiativa legislativă.