Peste 100 de tineri antreprenori, mulți dintre ei beneficiari ai unui program de granturi finanțat de Liechtenstein, s-au întrunit azi la Chișinău pentru a-și împărtăși experiența. Toți au urmat programe de inițiere în dezvoltarea unei afaceri și, spun ei, instruirea i-a ajutat să anticipeze anumite riscuri, însă nu toate, pentru că în practică s-au ciocnit cu procedurile birocratice și lipsa de finanțare pentru a-și menține afacerea pe linia de plutire. Tamara Grejdeanu a participat la Forumul tinerilor antreprenori și relatează:
Dragoș Dohotaru a dezvoltat o afacere în satul de baștină, Alexăndreni din raionul Sângerei. Avea 17 ani când a participat la un curs pentru formarea competențelor antreprenoriale, a întocmit atunci primul său business plan. Ideea sa de a cultiva varză cu ajutorul unui sistem de irigare prin picurare a fost aleasă câștigătoare și așa a început carierea sa de antreprenor. Între timp a ajuns să cultive și alte legume iar pentru că această afacere îi aduce un profit sezonier a mai deschis un atelier de reparație a automobilelor. Spune că a fost o soluție pentru a se apăra de riscuri, întrucât cheltuielile în agricultură sunt mari iar împrumuturile bancare nu sunt avantajoase pentru cei tineri antrenați în sfera antreprenorialului:
„Am mers nu doar cu varza, dar și cu pepene verde, roșii, castraveți și am făcut diverse încercări cu încrucișarea, însă văzând că am avut probleme cu grindina, am hotărât că trebuie să mai fac ceva. Să investești doar într-o ramură și să pierzi totul la sfârșitul anului, nu este favorabil pentru mine.”
Europa Liberă: Un tânăr antreprenor așteaptă să aibă anumite facilități de ordin fiscal sau ce l-ar încuraja să continue afacerea chiar dacă întâlnește greutăți?
„Un tânăr antreprenor trebuie să aibă anumite facilități din partea statului, pentru că este la început de cale. Sistemul de creditare de la noi din țară este foarte dur. Ar putea fi un procent dobânda, ar putea fi 0,5 procente dobânda pentru a încuraja, dar nu 15-17 procente. Persoana care își creează o afacere trebuie să muncească întâi de toate pentru a se întări.”
În primii ani de activitate, spun tinerii, despre profit încă nu poate fi vorba, dar investiții în utilaj, tehnică agricolă și semințe se cer cu prioritate. Aici se mai adaugă și taxele obligatorii, pe care antreprenorii le consideră exagerate și spun ei, pot proba prin facturi că nu au venituri mari.
Începători în lumea afacerilor, mulți dintre ei spun că sunt descurajați de controalele excesive din partea instituțiilor de stat. Sofia Șuleanschi, directoarea Centrului pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri spune că verificările sunt necesare, dar să nu fie abuzive:
„Trebuie în primul rând regulile să fie foarte bine și clar stabilite și plasate pe site-urile instituțiilor respective. În momentul în care noi nu facem transparent aceste instrucțiuni, ele sunt încă cele vechi, trebuie să le cauți, nu le găsești pe site-urile instituțiilor respective, îți pui întrebarea, de ce? Când se duce să controleze, trebuie să scoată o instrucțiune de sub masă și să zică: iată tu asta nu ai făcut și te amendez. Cred că asta este o practică foarte proastă care continuă ani la rând. Și nu-și schimbă atitudinea cei care, de fapt, salariile le primesc din banii care sunt transferați de acești antreprenori.”
29 din tinerii antreprenori care au beneficiat de granturi sunt absolvenți ai școlilor profesionale și au reușit să dezvolte afaceri în domeniul agricol, croitorie, servicii de sudare și de producere a gardurilor. Proiectul a fost focusat anume pe absolvenții școlilor de meserii cărora li se predă cursul –Competențe antreprenoriale și astfel li s-a oferit oportunitatea să aplice ceea ce au învățat.
Bunăoară, Angela Chihai din Telenești a deschis un atelier de reparație și confecționare a hainelor. A început cu un angajat și a ajuns la 7, însă, spune ea, este greu să mențină subalternii:
„Pleacă peste hotare, unde fac mai mulți bani. Și chiar am o angajată care în timpul verii pleacă în străinătate. E și normal că, cu un salariu de patru mii de lei nu poți atunci când ai un copil și un contract de plătit. De asta și nu putem să-i menținem. Sunt momente când pleacă și chiar și lacrimi apar, că știu ce chin am până îl învăț pe celălalt, chiar și după școala profesională, e un chin foarte mare.”
Majoritatea tinerilor au inițiat afaceri în mediul rural și spun ei, în ultimii ani, se resimte tot mai mult faptul că a scăzut puterea de cumpărare din partea cetățenilor.
Cei care activează în agricultură și-ar dori ca micii antreprenori să fie mai receptivi față de posibilitatea de asociere, altfel, spun ei rămân cu producția în depozite, întrucât nu au cantități suficiente pentru a exporta iar pe piața locală nu reușesc să vândă toată marfa.
