Ştiri
Întrevedere la Moscova între președintele Vladimir Putin și ministrul de externe al Japoniei
Președintele rus Vladimir Putin va avea astăzi la St. Petersburg o întâlnire cu ministrul de externe al Japoniei, Fumio Kishida, în pregătirea vizitei pe care liderul de la Kremlin vrea să o facă în Japonia la jumătatea lunii decembrie. Șeful diplomației nipone se va întâlni și cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Relațiile dintre cele două țări sunt marcate de decenii de disputa teritorială privind patru insule din arhipelagul Kurilelor, ocupate de Moscova în al doilea război mondial. Din cauza lor, cele două țări încă nu au un acord de pace. Recent, guvernul de la Tokio a protestat oficial față de desfășurarea de către ruși a unor sisteme de rachete balistice pe insulele disputate.
Vezi ultimele știri ale zilei
Moldovenii care muncesc în Spania vor primi pensii și indemnizații sociale
Cetățenii moldoveni care lucrează sau au lucrat în Spania vor avea dreptul să beneficieze de pensii și indemnizații din partea statului spaniol. Acordul în domeniul securității sociale semnat între R. Moldova și Spania va intra în vigoare la 1 iunie.
În baza acordului, cetățenii moldoveni vor avea dreptul să solicite diferite tipuri de pensii și indemnizații precum pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală și indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională, precum și pensii de urmaș, potrivit comunicatului din 9 mai al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Acordul în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Regatul Spaniei, semnat la Madrid pe 21 iulie 2022 , va intra în vigoare din 1 iunie 2024.
Fiecare stat va calcula și achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională. Pentru a putea beneficia de pensii și alte prestații sociale prevăzute de acordurile internaționale în domeniul securității sociale la care Republica Moldova este parte, persoanele îndreptățite vor depune o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) sau la instituția competentă din Regatul Spaniei.
De noile prevederi ar urma să beneficieze circa 22 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care sunt stabiliți în prezent în Spania.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale informează că acorduri de securitate socială sunt încheiate în prezent cu 18 țări, printre care Austria, Bulgaria, Portugalia, Estonia, Cehia, Regatul Belgiei, Republica Polonă, Ungaria, Germania, Italia sau Grecia. 17 dintre acestea sunt deja în vigoare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
11.000 de bărbați ucraineni au încercat să scape de înrolare fugind în România. 19 au murit, dintre care 11 înecați în Tisa
Un șef al poliției din România a spus joi că de la 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, declanșând actualul conflict militar, cam 11.000 de bărbați cu vârste între 18 și 60 de ani au trecut ilegal granița în nordul României.
Chestorul Florin Coman, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei (oraș de frontieră din jud. Maramureș) a spus că în mod obișnuit, fugarii cer protecție autorităților române, spunând că nu vor să meargă la război.
Coman a spus că 19 bărbați ucraineni au murit încercând să treacă în România: 11 s-au înecat în apele învolburate al râului Tisa, care formează o parte a frontierei, iar alții au murit în munții cu altitudini de până la 1900 de metri, pe care au încercat să-i traverseze fără îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate, inclusiv pe timp de iarnă.
108 cetățeni ucraineni au fost salvați în ultimii doi ani de către salvamontiștii români doar în Maramureș, unul dintre cele trei județe românești unde sosesc „ilegali” ucraineni, alături de Suceava și Satu Mare.
Oficialul de poliție român, citat de AGEPRES, a mai spus că după ce în 2023 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de fugari de înrolare din Ucraina, de la începutul anului curent tendința a redevenit crescătoare.
Ucraina și-a sporit în ultimele săptămâni eforturile de a-i face pe bărbații apți de luptă să revină acasă, pe fondul avansului rusesc din estul țării – fie că e vorba de cei care au fugit după invazie, fie despre cei care erau deja plecați la muncă în străinătate și au preferat să nu mai revină.
Kievul a luat măsuri pentru a restricționa serviciile consulare de la misiunile sale diplomatice pentru bărbații cu vârsta de recrutare (18-60 de ani) care locuiesc în străinătate.
- Te-ar putea interesa și: Rada Supremă a Ucrainei a aprobat noua lege privind mobilizarea
Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a anunțat pe 23 aprilie că a ordonat aceste restricții deoarece „șederea în străinătate nu scutește un cetățean de îndatoririle sale față de Patrie”.
„Așa cum arată acum, un om de vârstă de recrutare pleacă în străinătate și arată statului său că nu-i pasă de supraviețuirea acestuia. Apoi se întoarce și vrea să primească servicii din partea acestui stat. Nu așa funcționează lucrurile. Țara noastră este în război”, a scris Kuleba pe rețeaua socială X (Twitter).
Cel puțin două țări: Polonia și Lituania, au anunțat că nu vor mai oferi protecție bărbaților ucraineni care fug de război.
Poliția de Frontieră moldoveană informează și ea periodic despre ucraineni prinși după ce intraseră ilegal pe teritoriul țării, care odată capturați au cerut azil.
Cel mai recent, la 8 mai, polițiștii moldoveni au informat despre depistarea a patru persoane care organizaseră trecerea în ilegală a unui „militar din Ucraina” în R. Moldova contra sumei de 10.000 de dolari.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
La Budapesta, China promite prietenie dulce „ca vinul de Tokaji”, iar poliția confiscă steaguri tibetane și UE
Președintele Chinei, Xi Jinping, a promis Ungariei un parteneriat privilegiat și investiții în ultima sa oprire din turneul său european început la Paris și continuat la Belgrad.
„Relația noastră bilaterală este la cel mai bun nivel din istorie, și a intrat pe un drum de aur”, a scris Xi într-un articol apărut în ajunul vizitei sale la Budapesta în ziarul pro-guvernamental maghiar Magyar Nemzet.
„Prietenia noastră este... gustoasă ca vinul de Tokaji”, a mai constatat în articol liderul chinez, primit joi de președintele ungar Tamas Sulyok.
Serviciul pentru Ungaria al Europei Libere a relatat că Budapesta a fost drapată în steagul roșu al Chinei, cu ocazia vizitei, iar poliția a restrâns mult dreptul la protest în capitală, obligând activiștii pentru drepturile omului să folosească un singur spațiu, un părculeț. În alte locuri, polițiștii au smuls din mâinile protestatarilor nu doar steaguri ale Tibetului, ci și ale Uniunii Europene.
Liderul Chinei a venit în Ungaria de la Belgrad miercuri seară și a luat cina cu premierul ungur Viktor Orban, cel mai pro-chinez și mai pro-rus lider din UE. Orban urma să-l primească din nou pe Xi joi după-masă.
Guvernele celor două țări urmau să semneze 16 acorduri de cooperare în infrastructură, energie nucleară și industria de automobile.
Dacă la Paris președintele chinez a ascultat și declarații cu accente critice, inclusiv privind sprijinul Chinei pentru invazia rusă din Ucraina, la Belgrad și Budapesta Beijingul a fost lăudat fără rezerve de liderii locali, care au aplaudat mai ales investițiile pe care chinezii le plănuiesc în țările lor.
Unii lideri sârbi au notat, totuși, cu regret, că este posibil ca din cauza dorinței țării lor de aderare la Uniunea Europeană, este posibil să fie nevoiți să pună unele limite în colaborarea economică cu China.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Comisarul european Johannes Hahn se arată sigur că Moldova va începe curând negocierile de aderare
R. Moldova ar urma să înceapă în curând negocierile de aderare, dar Chișinăul mai are mult de muncă în ce privește reforma justiției, a spus presei la 9 mai comisarul european Johannes Hahn. Președinta Maia Sandu s-a arătat sigură că o decizie va fi luată la final de iunie, după europarlamentare.
Întrebat de jurnaliști cum vede progresul Republicii Moldova în ce privește acest capitol în procesul de aderare la Uniunea Europeană, comisarul european pentru buget și administrație s-a declarat încrezător în faptul că statele membre vor aproba deschiderea negocierilor de aderare.
„Mai sunt câteva lucruri de făcut, dar uitându-mă la progresul înregistrat, cred pot îndeplinite foarte curând, iar după cred că statele membre vor da acordul pentru a deschide negocierile reale. (...) Este vorba în special de problemele de justiție, statul de drept este foarte important, noi am dori să vedem un sistem judiciar independent și puternic. Sunt încrezător că totul este posibil de realizat”, a adăugat Hahn.
La rândul său, președinta Maia Sandu a spus că speră în adoptarea unei decizii pozitive privind deschiderea negocierilor la finalul lunii următoare, menționând că în prezent are loc un proces de evaluare, în special a gradului de corespundere a legislației moldovenești la standardele UE.
„Cred că cele mai importante decizii din partea statelor membre au fost luate deja. Acest lucru trebuie să încurajeze cetățenii R. Moldova, integrarea europeană este cel mai important proiect de țară”, a declarat Sandu.
Anterior, Europa Liberă a relatat, citând surse diplomatice, că startul negocierilor de aderare urmează să înceapă oficial în ultima săptămână din iunie. Atunci ar urma să aibă loc o așa-numită „conferință-ceremonie interguvernamentală” care se va ține la Bruxelles, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria.
Această informație a fost confirmată recent și de ambasadorul UE la Chișinău, care a declarat la TV8, că negocierile ar putea începe până la final de iunie.
Decorat cu „Ordinul de onoare”
Cu ocazia Zilei Europei, comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a fost decorat cu „Ordinul de onoare” de către președinta R. Moldova, Maia Sandu. Distincția i-a fost înmânată în semn de recunoștință pentru contribuția sa la consolidarea relațiilor dintre Moldova și Uniunea Europeană.
Potrivit Delegației UE în R. Moldova, comisarul europeană a fost decorat și pentru susținerea parcursului european și promovarea intereselor R. Moldova în cadrul instituțiilor comunitare, precum și pentru sprijinul substanțial acordat în consolidarea rezilienței economice a R. Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Israelul, dezamăgit că Biden nu-i mai trimite bombe. Nu renunță, însă, la Rafah
Doi oficiali israelieni de rang înalt au deplâns joi decizia președintelui Statelor Unite, Joe Biden, de a opri unele livrări de armament către Israel din cauza acțiunilor acestuia în Fâșia Gaza.
„Este dificil și dezamăgitor să auzi asemenea declarații din partea unui președinte căruia i-am fost recunoscători încă de la începutul războiului”, a spus ambasadorul israelian la ONU, Gilad Erdan, la radioul public din țara sa.
AFP amintește că Israelul a sfidat avertismentele internaționale trimițând tancuri și efectuând „raiduri țintite” în estul orașului Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, unde s-au refugiat mulți din palestinienii alungați de bombardamentele israeliene din alte părți ale enclavei.
„Dacă intră în Gaza, nu le voi furniza armele care au fost folosite... în operațiunile din orașe”, a spus Biden la CNN, în ceea ce AFP numește „cel mai dur avertisment” la adresa Israelului de la începutul războiului, în urmă cu șapte luni.
„În Gaza au fost omorâți civili ca urmare a folosirii acelor bombe. Asta este pur și simplu greșit”, a mai spus Biden.
- Te-ar putea interesa și: Războiul din Gaza provoacă diviziuni adânci în societatea americană. Politicienii se implică
Unul din membrii radical-naționaliști ai guvernului israelian, ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich, a reacționat la declarația liderului SUA spunând că Israelul va continua să-și urmărească obiectivele proprii în Gaza.
„Vom obține victoria deplină în acest război, în ciuda opoziției și embargoului pe arme al președintelui Biden”, a spus Smotrich.
Guvernul premierului Benjamin Netanyahu susține că fără o ofensivă la Rafah nu va putea distruge milițiile palestiniene Hamas, care au ucis la 7 octombrie, într-un raid fără precedent, 1200 de israelieni, luând 250 de ostatici.
Tancurile israeliene au ocupat marți în zori partea palestiniană a trecerii frontierei cu Egiptul, la Rafah, blocând intrarea ajutoarelor umanitare în enclavă, în ciuda avertismentelor internaționale că asta va duce la adâncirea crizei umanitare.
Numărul palestinienilor uciși de bombardamentele israeliene în Gaza se apropie de 35.000, potrivit autorităților medicale palestiniene.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat joi că spitalele din Rafah, dintre care mai sunt în funcțiune numai trei, vor rămâne fără combustibili și implicit energie în cel mult trei zile. ONU spune că între timp nordul Fâșiei Gaza se află „în stare de foamete, în adevăratul înțeles al cuvântului”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Cuba, Guineea-Bissau și Laos, singurele țări din afara fostului spațiu sovietic care au trimis lideri la parada de 9 mai din Piața Roșie
La parada militară organizată în centrul Moscovei cu ocazia celei de-a 79-a aniversări a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial au participat doar câțiva șefi de state, într-o ilustrare a izolării internaționale a Rusiei după ce a invadat Ucraina în 2022.
Potrivit agenției ruse Interfax, alături de președintele rus Vladimir Putin s-au aflat în tribuna din Piața Roșie președinții din Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan – toate foste republici sovietice, țări membre în structurile de cooperare militară și economică dominate de Rusia.
Oaspeții din țări mai îndepărtate au fost numai trei, potrivit aceleiași surse: președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel Bermudez, al Guineei-Bissau, Umaro Sissoco Embalo și al Laosului, Thongloun Sisoulith.
Săptămâna aceasta, țările democratice au boicotat în număr mare și inaugurarea unui nou mandat al președintelui rus Vladimir Putin, câștigat după alegerile din 17 martie, considerate în Occident incorecte și nelibere.
Miercuri, participarea redusă a ambasadorilor străini la depunerea jurământului de către Putin a fost criticată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova.
Ea s-a întrebat, retoric, cu ce se ocupă ambasadorii statelor occidentale la Moscova, dacă nu merg la asemenea evenimente, și ce vor face noii ambasadori din țările respective odată ce vor sosi în Rusia: „Nu vor merge la președinte să-și depună scrisorile de acreditare?”.
Zaharova a mai spus că asemenea boicoturi ar viola înțelegerile diplomatice internaționale, în primul rând Convenția de la Viena.
- Te-ar putea interesa și: Aflată la Moscova, Guțul felicită găgăuzii cu Ziua Victoriei și se declară onorată să reprezinte „întreaga Moldovă”
Multe state democratice au folosit ocazia evenimentelor publice la nivel cel mai înalt din săptămâna aceasta de la Moscova - inaugurarea noului mandat al lui Putin și Ziua Victoriei - pentru a-și reitera condamnarea la adresa invaziei rusești din Ucraina și sprijinul pentru Kiev.
Președintele rus nu a fost invitat, pe de altă parte, în Franța, la apropiata comemorare a Debarcării din Normandia, moment de cotitură în evoluția celui de-al Doilea Răbzoi Mondial, de la care se vor împlini la începtul lunii iunie 80 de ani.
Organizatorii francezi au pus omisiunea pe seama agresiunii rusești împotriva Ucrainei, intrată în al treilea an.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Alegerile din Lituania vor fi monitorizate și de moldoveni. Rușii și bielorușii nu vor fi acceptați
Lituania, țară din NATO și Uniunea Europeană, și-a apărat decizia de a nu primi observatorii ruși și bieloruși la alegerile sale prezidențiale de duminică, spunând că ei „sunt o amenințare la adresa securității naționale” a țării baltice.
Associated Press relatează că, în schimb, la scrutin vor asista în cadrul misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor 20 de observatori internaționali din Moldova, Polonia, Ucraina, Estonia și Letonia, și din SUA.
De obicei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa trimite echipe multinaționale de observatori la alegeri – din câteva din cele 57 de țări membre.
Dar miercuri, ministrul de Externe de la Vilnius a anunțat că nu va permite intrarea vreunui observator OSCE „din țara-agresoare Rusia și suporterul ei, Belarus”.
Diplomația lituaniană a mai spus că OSCE ar trebui să reconsidere calitatea de membre pentru cele două țări, spunând că ele „violează în modul cel mai flagrant legile internaționale, drepturile omului și participă la agresiunea din Ucraina”.
La alegerile lituaniene de duminică, președintele în exercițiu, Gitanas Nausėda, are șanse mai mari decât toți ceilalți șapte candidați să obțină un nou mandat pe cinci ani.
Dacă nimeni nu obține majoritatea din primul tur, va urma al doilea, la 26 mai.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Aflată la Moscova, Guțul felicită găgăuzii cu Ziua Victoriei și se declară onorată să reprezinte „întreaga Moldovă”
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată la Moscova la invitația liderului rus, Vladimir Putin, a publicat un clip video în care îi felicită pe găgăuzi cu ocazia Zilei Victoriei. Ea se declară onorată că va reprezenta Găgăuzia și „întreaga Moldovă” la parada din Piața Roșie.
În mesajul său, Guțul îi mulțumește președintelui rus Vladimir Putin pentru invitația de a participa la parada organizată cu ocazia zilei de 9 mai, numind acest gest „un semn înalt de prietenie și încredere între popoarele noastre”.
„În doar o oră va începe parada din Piața Roșie. Este o mare onoare pentru mine să reprezint Găgăuzia și întreaga Moldovă la acest eveniment”, spune Guțul.
Ea îndeamnă locuitorii din autonomia găgăuză să participe la procesiunea festivă de la Comrat și să depună flori la Memorialul Eliberatorilor.
„Este puținul pe care îl putem face în cinstea soldaților care au salvat omenirea de fascism. Vă doresc tuturor pace, armonie și înțelegere”, a adăugat bașcana.
- Te-ar putea interesa și: 9 mai la Chișinău, marcat diferit. Depuneri de flori la Memorialul „Eternitate” și concert de Ziua Europei
Recent, la Chișinău a început procesul de judecată în care este vizată Evghenia Guțul. Bașcana este acuzată de complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid Șor și riscă până la 5 ani de închisoare. Prima ședință, din 30 aprilie, a fost amânată.
„Flacăra eternă” la Comrat
La Comrat, la depunerile de flori care au avut loc la Memorialul Gloriei Militare și mormântul Soldatului Necunoscut, au participat președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov și adjuncții săi, precum și șeful de cabinet al bașcanei, Iurie Kuznețov.
Pe canalul său de Telegram, ea a precizat că o parte din „Flacăra Eternă” de la Moscova a fost transferată la Comrat, menționând că acest lucru a fost posibil grație fugarului Ilan Șor, pe care îl prezintă drept președinte al Comitetului executiv al blocului „Pobeda”.
De altfel, Șor a apărut alături de deputata neafiliată Marina Tauber și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, depunând flori la memorialul de la Moscova, potrivit unor imagini publicate de agenția rusă de știri RIA Novosti.
La 21 aprilie, la Moscova, mai mulți politicieni moldoveni afiliați oligarhului fugar, Ilan Șor, au lansat un bloc electoral numit „Pobeda” („Victorie”), care își propune să unească opoziția împotriva guvernării pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor prezidențiale de la toamnă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Țările din UE, gata să folosească avuțiile rusești înghețate pentru înarmarea Ucrainei
Ambasadorii țărilor din Uniunea Europeană s-au pus de acord miercuri să folosească profiturile generate de avuțiile rusești înghețate în UE ca să cumpere armament pentru Ucraina.
Este vorba de activele rușilor sancționați de UE și de cele ale Băncii Centrale a Rusiei, iar profiturile generate de ele sunt estimate la 3 miliarde de euro în anul curent.
Măsura este puternic sprijinită de Ucraina. Rusia a condamnat-o încă atunci când s-a aflat în fază de ipoteză, numind-o „furt” și avertizând cu represalii.
Textul adoptat de ambasadorii UE mai trebuie aprobat de liderii țărilor membre. Potrivit Reuters, planul prevede ca 90% din profiturile confiscate să fie vărsate într-un fond de ajutorare militară a Ucrainei, iar restul de 19% să fie date Ucrainei pentru alte proiecte.
Europenii speră ca avuțiile înghețate să genereze 15 până la 20 de miliarde de euro până în 2027, cu un profit de 3 miliarde deja anul acesta, din care un miliard să ajungă la Kiev în iulie.
- Te-ar putea interesa și: Uniunea Europeană vrea ca Ucraina să-și producă propriile arme, puternic ajutată financiar
În ajunul întrunirii ambasadoriale de la Bruxelles, din 8 mai, șeful politicii externe UE, Josepp Borrell, a declarat că măsura ar grăbi înarmarea Ucrainei, pe fondul avansurilor rusești din ultima vreme: „Acești bani trebuie să fie direcționați către Ucraina, pentru ca ucrainenii să poată produce singuri, pe teritoriul lor, aproape de nevoile lor - economisind costurile de transport și [evitând] întârzierile. Trebuie să fim mai creativi în explorarea unor noi modalități de a oferi asistență militară Ucrainei”, a mai declarat Borrell.
Reuters amintește că țările din G7, cele mai dezvoltate din lume, au înghețat avuții rusești de aproximativ 300 de miliarde de dolari imediat după invazia rusească din februarie 2022. De atunci au avut loc discuții uneori furtunoase între liderii din G7 și UE dacă și cum s-ar putea folosi aceste fonduri pentru Ucraina.
Unii critici ai măsurii spun că acest precedent ar putea descuraja terțe țări să-și păstreze avuțiile în Europa.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Londra îl expulzează pe atașatul militar al Rusiei, acuzându-l că e agent secret
Guvernul Marii Britanii a anunțat miercuri că va expulza un atașat militar de la ambasada rusă care este de fapt „ofițer nedeclarat de informații”, ca răspuns la „activități rusești maligne”.
Ministrul de Interne britanic, James Cleverly, a mai spus în parlament că va fi anulat statutul diplomatic al mai multor proprietăți rusești, inclusiv una de la Londra, despre care se crede că au fost folosite de Moscova pentru strângerea de informații.
El a mai spus că vor fi impuse noi restricții vizelor diplomatice pentru ruși, limitându-se, de exemplu, durata șederii diplomaților ruși în Marea Britanie.
Ministrul Cleverly a spus că Marea Britanie deja este un „mediu dificil” pentru agenții ruși, iar noile măsuri le va îngreuna și mai mult activitatea.
Reuters notează că anunțurile britanice vin după ce săptămâna trecută mai multe țări din NATO s-au declarat profund îngrijorate de atacuri cibernetice atribuite Rusiei împotriva Cehiei, Estoniei, Germaniei, Letoniei, Poloniei și Marii Britanii.
- Te-ar putea interesa și: Kremlinul califică drept „neserios” un articol despre sabotaje rusești plănuite în Europa
În aprilie, un britanic a fost acuzat de „activități de stat ostile” în beneficiul Rusiei, inclusiv de a fi recrutat alte persoane pentru un atac incendiar asupra unei proprietăți comerciale ucrainene de la Londra.
Ministerul de Externe al Rusiei a criticat miercuri măsurile aprobate la Londra, spunând și că acuzațiile din aprilie, privind un plan de incendieri, ar fi parte dintr-un „război informațional”.
Marea Britanie, ieșită din Uniunea Europeană în urma referendumului din 2016, a aplicat o serie de proprii sancțiuni împotriva Rusiei în ultimii ani, adesea în coordonare cu europenii și cu aliații de peste mări. Dar presa internațională relatează periodic că țara insulară tot este un teren relativ propice atât pentru agenții de informații, cât și pentru oligarhii ruși.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
În Ucraina vor putea fi chemați la oaste unii deținuți din pușcării
Parlamentul Ucrainei a adoptat miercuri o lege care permite mobilizarea în armată a anumitor categorii de deținuți, au spus parlamentari de la Kiev.
„Cei condamnați pentru omor premeditat, viol, violență sexuală și crime împotriva securității naționale nu vor fi mobilizați”, a scris legislatorul Oleksi Honcearenko pe X. Știrea a fost publicată pe rețele și de alt parlamentar, Iaroslav Jelezniak, care a spus că legea nu se va aplica celor acuzați de fapte grave de corupție și deputaților întemnițați.
Mobilizarea deținuților se va face pe bază de voluntariat.
Tot miercuri, parlamentarii au votat pentru prelungirea aplicării legii marțiale cu încă trei luni.
Ambele legi fuseseră înaintate parlamentului ucrainean de președintele țării, Volodimir Zelensky, luni.
Votul din Rada Supremă vine după ce guvernul de la Kiev a anunțat măsuri suplimentare de a obliga bărbații de vârstă militară să meargă la oaste, pe fondul avansului ocupanților ruși, mai ales pe frontul estic.
Luna trecută, Kievul a anunțat că nu va mai elibera pașapoarte unor categorii de bărbați și va suspenda serviciile consulare pentru bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani stabiliți peste hotare.
- Te-ar putea interesa și: Zeci de bărbați ucraineni au murit încercând să fugă de război
Doi din vecinii Ucrainei, Polonia și Lituania, au anunțat că nu vor „proteja” bărbații ucraineni stabiliți pe teritoriile lor în încercarea de a scăpa de mobilizare.
Liderii ucraineni spun mereu că lentoarea furnizării armamentului din Occident și lipsa noilor recruți sunt obstacolele principale cu care se confruntă țara în fața agresiunii rusești.
Rusia, care a invadat Ucraina în februarie 2022, a practicat pe scară largă mobilizarea deținuților, oferindu-le amnistie în schimbul înrolării în forțele armate.
Recent, ministrul Justiției de la Kiev, Denis Maliuska, a declarat Serviciului ucrainean al Europei Libere că mii de deținuți din penitenciarele țării, inclusiv unii condamnați la închisoare pe viață, și-ar fi exprimat dorința de a lupta pe front.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
SUA ar fi oprit livrări de bombe spre Israel, din cauza avansului de la Rafah (surse)
Punctul de trecere a frontierei Rafah, dintre Gaza și Egipt, vital pentru ajutoarele umanitare trimise palestinienilor, era în continuare închis miercuri dimineață. Între timp s-a relatat că SUA, care ceruseră Israelului să nu atace Rafah, au suspendat livrarea unor muniții către aliatul lor.
Reporterii Associated Press de la fața locului au spus că au auzit explozii sporadice și focuri de armă în zonă în cursul nopții, inclusiv două explozii mari miercuri dimineață.
Punctul din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, era singura „poartă” pe care mai puteau intra și ieși palestinienii pe fondul ofensivei începută de Israel în octombrie. Marți în zori, israelienii au ocupat cu tancuri intrarea dinspre Gaza.
Un oficial din administrația de la Washington a fost citat miercuri sub condiția anonimatului spunând că SUA au suspendat încă de săptămâna trecută unele livrări de muniții către Israel, în primul rând de bombe anticipând că israelienii nu vor renunța să avanseze la Rafah. Pentagonul și Casa Albă nu au comentat informația.
Ministerul Sănătății din Gaza spune că cel puțin 46 de pacienți și răniți care urmau să plece la tratament sunt blocați în prezent în enclavă.
Agențiile umanitare ale Națiunilor Unite au deplâns evoluțiile de la Rafah, spunând că civilii nu au unde să se mai refugieze, iar acțiunile armatei israeliene par să fie în contradicție cu legea umanitară internațională.
„Panica și disperarea câștigă teren. Temerile noastre cele mai mari par să devină realitate”, a declarat James Elder, purtător de cuvânt al Fondului ONU pentru copii, UNICEF.
- Te-ar putea interesa și: Rafah, o „linie roșie” trecută de Israel în relația cu SUA (Analiză de la Washington)
Punctele de trecere Rafah și Kerem Shalom, de la extremitatea sudică a Fâșiei Gaza, sunt esențiale pentru intrarea dinspre Egipt a ajutoarelor umanitare pentru cei 2,3 milioane de locuitori palestinieni care se mai află în viață. Potrivit datelor medicale din Gaza, de la începutul ofensivei israeliene în octombrie anul trecut au murit aproape 35.000 de palestinieni.
Premierul israelian Netanyahu susține că fără o ofensivă la Rafah țara lui nu are cum să ducă la capăt operațiunea de „distrugere” a organizației Hamas, care a ucis 1.200 de oameni în incursiunea sa în Israel la 7 octombrie 2023, luând 250 de ostatici. Criticii, inclusiv din Israel, spun că pe Netanyahu îl interesează să supraviețuiască politic, căci dacă ar pune capăt războiului fără ca armata să intre în Rafah, partenerii de dreapta din coaliția sa ar ieși de la guvernare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Militari moldoveni participă la exercițiul „Wind Spring 2024” din România
Militari din Republica Moldova vor participa la exercițiul „Wind Spring 2024” din România, în perioada 8 - 24 mai. Activitățile se desfășoară la Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu.
Scopul exercițiului este antrenarea și îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor, consolidarea competențelor tactice și operaționale, dar și creșterea interoperabilității între părțile participante, potrivit unui comunicat al ministerului apărării de la Chișinău.
Exercițiul are loc în conformitate cu Planul activităților comune de instruire pentru anul 2024 între Brigada 2 infanterie motorizată „Ștefan cel Mare” și Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” din România.
Un alt exercițiu va avea loc în perioada 9-16 mai, în Republica Moldova, la care vor participa circa 400 de militari moldoveni și americani.
Ministerul Apărării a avertizat populația că, în timpul exercițiului „Swift Response-2024”, tehnica militară se va deplasa pe drumurile naționale din zonele de centru și nord ale țării. Ministerul a dat asigurări că măsurile de siguranță luate în timpul antrenamentelor nu vor perturba activitatea publică.
- Te-ar putea interesa și: Militarii moldoveni vor participa alături de cei americani la exercițiul „Swift Response-2024”
Antrenamentele, care vor include salturi cu parașuta și trageri de luptă din armamentul ușor de infanterie, au ca scop dezvoltarea capabilităților și creșterea nivelului de interoperabilitate între militarii participanți, precum și punerea în practică a tehnicilor, metodelor și procedurilor moderne de instruire militară individuală și colectivă.
Totodată, pentru salturile cu parașuta, vor fi implicate și două aeronave militare C-130 Hercules, din dotarea Forțelor Armate SUA.
Exercițiul „Swift Response-2024”, face parte din exercițiul multinațional „Defender Europe 24” și are loc în conformitate cu Planul de instruire al Armatei Naționale pentru anul curent.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Președintele sârb Vucic îi spune lui Xi: „Taiwan este China”. Xi promite investiții
Președintele Chinei, Xi Jinping, și-a continuat miercuri turneul european vizitând Serbia, una din puținele țări europene care are relații excelente cu Beijngul.
Într-un discurs de întâmpinare, președintele sârb Aleksandar Vucic i-a spus lui Xi: „Noi avem o poziție clară și simplă legată de integritatea teritorială a Chinei. Da, Taiwan este China”.
China consideră Taiwanul, stat insular democratic și prosper, din largul coastelor sale sud-estice, o provincie renegată de a sa și amenință periodic că va folosi forța ca să-l „reintegreze”.
Beijingul condamnă contactele internaționale cu Taiwanul și aplaudă puținele țări care ajută la izolarea lui.
China este, la rândul ei, una din puterile care nu recunosc independența statului Kosovo, desprins unilateral de Serbia în 2008.
Miercuri la Belgrad, președintele Xi s-a declarat „mișcat” de primirea călduroasă de care a avut parte. Reuters a relatat că delegația lui avea pe agendă perfectarea de investiții de sute de milioane de dolari în Serbia, unde deja China se numără printre cei mai mari investitori străini.
Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar întârzie mai mult decât oricare altă țară aspirantă să-și alinieze politica externă la cea a Bruxellesului.
- Te-ar putea interesa și: Liderul Chinei vizitează Serbia la 25 de ani de la bombardarea ambasadei chineze de către NATO
Miercuri, la Belgrad, ministrul de Finanțe al Serbiei, Sinisa Mali, a lăudat planurile ambițioase de investiții ale chinezilor, reamintind că ei nu au nevoie de viză de intrare în Serbia, ceea ce ar favoriza afacerile. Mali s-a plâns însă că „Occidentul” ar putea impune restricții colaborării Serbiei cu China.
Vizita lui Xi în Serbia a început la 7 mai, tocmai când s-au împlinit 25 de ani de la bombardarea accidentală a ambasadei Chinei la Belgrad în 1999, în timpul loviturilor aeriene NATO legate de conflictul din Kosovo. Atacul avioanelor americane s-a soldat cu moartea unor angajați chinezi, iar Statele Unite și-au cerut scuze pentru greșeală.
Xi și-a început primul turneu european din ultimii cinci ani săptămâna aceasta în Franța și îl va încheia în Ungaria – țară din UE și NATO care are relații bune cu China și Rusia.
Turneul liderului chinez vine pe fondul unor informații despre spioni în slujba Beijingului în țări europene ca Germania și Marea Britanie, ca și al criticilor occidentale înnoite la adresa poziției pro-ruse a Chinei în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și la adresa practicilor comerciale chinezești dăunătoare intereselor Vestului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Radio Moldova și-a reluat emisia, după incendiul de aseară
Postul public Radio Moldova a anunțat că și-a reluat emisia, după incendiul de marți seara, în timp ce posturile Radio Moldova Tineret și Radio Moldova Muzical rămân cu emisia suspendată.
Tehnicienii au identificat o soluție temporară, potrivit instituției, care speră să revină la un program normal în următoarele zile.
Emisia postului public a fost sistată după izbucnirea unui incendiu la Casa Radio, în seara zilei de marți. Directorul general adjunct al companiei Teleradio-Moldova, Cornel Ciobanu, a spus că buletinele de știri ar putea să fie difuzate, provizoriu, dintr-un studio amenajat pe teritoriul postului public de televiziune.
Potrivit lui, incendiul a izbucnit, cel mai probabil, de la un panou electric și s-a extins în centrul tehnic. Angajații care se aflau în Casa Radio în timpul incendiului au fost evacuați la timp. Cu toate acestea, o persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale.
La lichidarea incendiului, care a durat aproximativ o oră, au participat 12 unități de tehnică cu un efectiv de 50 de angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Guvernul va subvenționa distribuția presei scrise
Guvernul de la Chișinău a decis să subvenționeze distribuția publicațiilor periodice, după ce Poșta Moldovei a majorat tarifele anul trecut de peste trei ori.
Ajustarea tarifului de distribuție a ziarelor va fi compensată integral, cheltuielile pentru acest an fiind estimate la 11 milioane de lei.
Ministerul Culturii va fi responsabil de aplicarea Mecanismului de finanțare și distribuție a presei scrise pentru anul 2024, iar Asociația Presei Independente va asigura evaluarea dosarelor și va aproba lista beneficiarilor, potrivit hotărârii executivului adoptată în ședința din 8 mai.
Pentru a beneficia de subvenții, publicațiile trebuie să îndeplinească mai multe criterii – să aibă o vechime de cel puțin doi ani; să nu fie filiale ale unor instituții străine; publicațiile naționale să aibă un tiraj minim de o mie de exemplare, iar cele locale și regionale de cel puțin 500 de exemplare; să aibă o periodicitate de cel puțin o dată pe lună; să producă un conținut local de interes public în proporție de cel puțin 75%; să nu fie fondate și finanțate de autorități, partide politice, confesiuni religioase sau sindicate/patronate; să nu promoveze interesele unor grupuri politice, economice și alte persoanelor aflate sub sancțiuni internaționale.
Totodată, publicațiile vor trebui să asigure transparența proprietății, a redacției și a tirajului, să fie semnatare ale Codul Deontologic al jurnalistului; să îndeplinească recomandările Consiliului de Presa; să promoveze democrația, drepturile omului, lupta împotriva corupției și a dezinformării; să respecte legislația privind reflectarea campaniilor electorale și să nu aibă datorii față bugetul public național.
Respectarea criteriilor va fi monitorizată de către experți media.
Decizia guvernului vine în urma apelurilor mai multor redacții care au cerut autorităților centrale să intervină în sprijinul presei scrise, după ce Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” a majorat tarifele pentru serviciile de distribuție de 3,4 ori.
De Ziua Victoriei, Putin i-a felicitat pe moldoveni, dar nu și pe cei care îi guvernează
Președintele rus, Vladimir Putin, a trimis cu ocazia celei de-a 79-a aniversări a capitulării Germaniei naziste felicitări „liderilor” din mai multe foste republici sovietice, dar numai „popoarelor” din Moldova și Georgia.
Potrivit serviciului de presă de la Kremlin, preluat de Interfax, au fost felicitați de Putin și liderii regiunilor separatiste din Georgia, nerecunoscute ca state decât de Rusia și o mână de alte țări: Osetia de Sud și Abhazia.
Transnistria, nerecunoscută ca stat de Rusia, nu este pomenită.
Sunt felicitați printre alții liderii din Armenia, Azerbaidjan, țările din Asia Centrală și Belarus.
În mesajul lui Putin apare un avertisment des formulat de Kremlin în ultimii ani, anume împotriva „rescrierii” istoriei.
„Este important să blocăm orice încercări de a distorsiona sau uita istoria noastră comună”, a spus liderul rus.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu este dispusă să acorde cetățenie membrilor trupei rock Bi-2
Rusia a trecut pe diferite liste de „persoane indezirabile” mulți lideri politici și formatori de opinie din țările baltice, Moldova și alte țări învecinate pentru că ar fi întinat memoria soldaților sovietici, de pildă înlăturând monumente glorificând „Marele Război pentru Apărarea Patriei”.
Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat mult mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Rusia acuză frecvent guvernarea pro-europeană a R. Moldova că ar fi în slujba puterilor occidentale, că ar fi promova rusofobia ș.a.m.d.
Într-o nouă strategie de securitate națională, Rusia a fost desemnată de R. Moldova drept principala ei amenințare externă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Vicepreședintele Adunării de la Comrat, demis după critici la adresa lui Guțul și Șor
Vicepreședintele Adunării Populare de la Comrat, Alexandru Tarnavschi, a fost demis într-o ședință extraordinară a legislativului autonomiei găgăuze, marți, cu votul majorității deputaților.
Tarnavschi este un oponent al bașcanei Evghenia Guțul și al oligarhului fugar Ilan Șor, pe care l-a acuzat recent că ar urmări destabilizarea situației din autonomia găgăuză și răsturnarea guvernului pro-european de la Chișinău.
Pentru demiterea vicepreședintelui adunării de la Comrat au votat 19 deputați din cei 21 prezenți, în timp ce fracțiunea socialistă a boicotat ședința, transmite nokta.md.
Inițiatorii demiterii lui Tarnavschi l-au acuzat că ar face jocul puterii centrale de la Chișinău și că ar submina autonomia găgăuză „din interior”. De asemenea, i s-a reproșat că s-a opus adoptării unor decizii, inclusiv a declarațiilor în sprijinul televiziunii locale GRT și acordării pentru limba rusă a statutului de limbă de comunicare interetnică.
În replică, Alexandru Tarnavschi a calificat drept „ridicole” acuzațiile ce i se aduc, spunând că este demis nu pentru că ar fi comis vreo încălcare, ci pentru poziția sa critică față de actuala conducere a autonomiei, controlată de oligarhul fugar Ilan Șor care a fost condamnat pentru frauda bancară din 2014.
Într-o emisiune recentă la TV8, vicepreședintele Adunării de la Comrat a spus că Ilan Șor ar urmări debarcarea guvernării PAS de la Chișinău, folosind în acest scop actuala conducere de la Comrat.
„Odată cu alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan al Găgăuziei, Ilan Șor, care i-a oferit acesteia sprijin politic, s-a ales cu puterea politică în autonomie. Scopul acestui politician este de a destabiliza situația din regiune, precum și de a răsturna puterea oficială de la Chișinău”, a spus Tarnavschi, adăugând că Șor se opune oricărui dialog constructiv dintre Comrat și Chișinău.
Demiterea vicepreședintelui Adunării Populare de la Comrat a fost deplânsă de ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks. Într-o emisiune la TV8, din 7 mai, el a spus că Tarnavski a promovat activ ideea dialogului între Chișinău și Comrat.
„Faptul că autoritățile găgăuze optează din ce în ce mai mult pentru calea autoizolării este cu siguranță alarmant”, a declarat oficialul european.
Maia Sandu este dispusă să acorde cetățenie membrilor trupei rock Bi-2
Președinta Maia Sandu a declarat că este dispusă să ofere cetățenia moldoveană celor câțiva membri ai cunoscutei trupe rock rusești anti-război Bi-2 care au depus cereri.
Maia Sandu a făcut afirmația într-un amplu interviu acordat cunoscutului blogger rus Dudi. Șefa statului a spus că dosarele solicitanților încă nu au ajuns la ea, dar sunt supuse acum verificărilor. În cazul în care acestea vor fi în ordine, ea va semna decretul prezidențial.
În numai șase ore de la publicare, interviul a adunat peste 1,5 milioane de vizualizări. În interviu, Maia Sandu vorbește pe larg despre invazia rusă în Ucraina și consecințele războiului asupra Republicii Moldova, despre dezinformarea rusă și situația presei moldovene, despre integrarea europeană, dar și alegerile prezidențiale de la toamnă care vor fi organizate concomitent cu referendumul pro-european.
Anterior, într-un interviu pentru Europa Liberă, managerul trupei Bi-2, Igor Rubinstein, a afirmat că membrii Bi-2 care au cerut cetățenia Republicii Moldova au ales această țară datorită „confortului și securității” pe care le oferă, dar și legăturilor pe care le au cu muzicieni moldoveni.
Rubinstein a spus că nu poate dezvălui deocamdată identitatea muzicienilor care au cerut cetățenia moldoveană, dar a recunoscut că s-au aflat în legătură cu șeful administrației prezidențiale de la Chișinău, Adrian Băluțel, înainte de a depune cererile, pentru a afla ce acte sunt necesare.
Președinția de la Chișinău nu a precizat numele muzicienilor Bi-2 care au cerut cetățenia Moldovei. Publicația rusă „Verstka” a scris că ar fi vorba despre trei membri ai grupului, printre care nu se numără liderii trupei - Leva (Egor Bortnik) și Șura (Aleksandr Uman). În total, șapte persoane ar fi solicitat cetățenia moldoveană – trei muzicieni și membri ai familiilor lor.
- Te-ar putea interesa și: Bi-2: Trupa rock ce nu mai poate reveni în Rusia caută adăpost în Moldova
Anunțând primirea cererilor de cetățenie din partea membrilor trupei Bi-2, șeful administrației prezidențiale de la Chișinău, Adrian Băluțel, a spus că ele vor fi examinate prin prisma „acordării cetățeniei în interesul Republicii Moldova”.
Șefa statului poate acorda străinilor cetățenia prin procedură simplificată în interes național, fără ca noii cetățeni să fi îndeplinit condițiile obișnuite, cum ar fi aceea de a fi locuit în R. Moldova o perioada îndelungată.
Bi-2 a plecat din Rusia în Israel, în 2023, după ce solistul Leva a fost declarat „agent străin”. Necazurile Bi-2 au început în aprilie 2022, când trupa a refuzat să cânte pe scena unui concert unde erau afișate simboluri ale invaziei rusești în Ucraina, iar alte concerte i-au fost interzise.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Poliția germană pune capăt unui protest pro-palestinian. Demonstrațiile se extind în Europa
Poliția germană a dispersat marți protestul câtorva sute de activiști pro-palestinieni care ocupaseră o curte interioară la Universitatea Liberă din Berlin, într-o acțiune similară cu cele văzute la zeci de universități din SUA și alte țări.
Associated Press a relatat că protestatarii de la Berlin ridicaseră cam 20 de corturi, iar când s-au apropiat forțele de ordine au format un lanț uman în jurul taberei, strigând lozinci ca „Viva, viva Palestina!”.
Tot marți, mai devreme, poliția olandeză arestase cam 120 de activiști, punând capăt unei demonstrații asemănătoare, la Universitatea din Amsterdam (UvA).
La Berlin, poliția chemată de conducerea universității a folosit spray cu piper împotriva unor demonstranți. „Această formă de protest nu este îndreptată spre dialog. La campusul nostru nu este acceptabilă ocupația”, a spus președintele Freie Universitat (FU), Gunter Ziegler.
Administrația universității a spus că unii participanți au încercat să ocupe mai multe săli. Ei ar fi fost nu doar studenți ai universității unde a avut loc protestul, ci și ai altora din Berlin, iar lor li s-ar fi alăturat „indivizi” fără legătură cu viața studențească.
La Amsterdam, poliția a spus că acțiunea ei împotriva protestului de la UvA a fost necesară pentru că el luase deja o turnură violentă, mai ales după ce tabăra pro-palestiniană a fost luată cu asalt de suporterii Israelului.
Imagini transmise de televiziunea națională olandeză NOS arată poliția demolând baricade, demontând corturi și lovind unii protestatari cu bastoanele.
La zeci de universități și colegii din Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Finlanda, Danemarca și alte țări au avut sau au loc demonstrații de condamnare a războiului purtat de Israel în Gaza împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste de multe guverne occidentale.
Participanții la proteste critică ceea ce numesc „genocidul” din Gaza și cer guvernelor și companiilor să nu mai contribuie în niciun fel la finanțarea războiului în care au murit până acum - potrivit cifrelor furnizate de palestinieni - aproape 35.000 de oameni.
- Te-ar putea interesa și: Israelul a ocupat partea palestiniană a punctului de frontieră Rafah, în Gaza
Israelul și suporterii săi, inclusiv mulți studenți evrei de la universitățile respective, spun că protestele ar fi antisemite. Organizatorii resping această acuzație și pun incidentele antisemite reale, petrecute în marginea unor demonstrații, pe seama unor persoane care nu au legătură cu „nucleul” manifestațiilor.
Protestele au provocat în numeroase țări dispute între politicieni și formatori de opinie care sprijină necondiționat Israelul, invocând dreptul său la „autoapărare” și cei care consideră disproporționată riposta israeliană la atacul Hamas din 7 octombrie, soldat cu peste 1200 de morți și luarea a 250 de ostatici.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Israelul a ocupat partea palestiniană a punctului de frontieră Rafah, în Gaza
Tancurile israeliene s-au poziționat la 7 mai de partea palestiniană a punctului de trecere a frontierei cu Egiptul Rafah, în capătul sudic al Fâșiei Gaza. Egiptul a spus că fluxul de ajutoare spre Gaza a fost oprit, dar nu din vina sa.
Associated Press scrie că avansul israelian din zorii zilei de marți, care nu pare să fie ofensiva pe scară largă preconizată în ultimele zile, a avut loc pe fondul negocierilor intense pentru un armistițiu cu organizația Hamas, considerată teroristă de Israel, SUA sau Uniunea Europeană.
În noaptea de luni spre marți Hamas a semnalat că ar fi gata să elibereze ostatici israelieni ca parte din armistițiu, dar Israelul a respins un asemenea acord, spunând că nu îndeplinește revendicările sale de bază.
Președintele SUA, Joe Biden, l-a avertizat luni din nou pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să nu invadeze orașul Rafah, unde s-au refugiat cam un milion de palestinieni din alte zone ale Gazei.
Mai devreme, luni, Israelul le ordonase cam la 100.000 de civili să plece din anumite cartiere ale orașului Rafah spre nord, într-o așa-numită „zona umanitară extinsă”, unde i-ar fi așteptat spitale de campanie, hrană și apă.
- Te-ar putea interesa și: Expert ONU: distrugerile din Gaza, mai mari decât cele din Ucraina
Zeci de oameni au fost uciși în bombardamente israeliene la Rafah. Hamas a avertizat că orice acțiune ofensivă israeliană acolo „nu va fi o simplă plimbare”.
Agențiile umanitare ale Națiunilor Unite au deplâns evoluțiile de la Rafah, spunând că civilii nu au unde să se mai refugieze, iar acțiunile armatei israeliene par să fie în contradicție cu legea umanitară internațională.
„Panica și disperarea câștigă teren. Temerile noastre cele mai mari par să devină realitate”, a declarat James Elder, purtător de cuvânt al Fondului ONU pentru copii, UNICEF.
Punctele de trecere Rafah și Kerem Shalom, de la extremitatea sudică a Fâșiei Gaza, sunt esențiale pentru intrarea dinspre Egipt a ajutoarelor umanitare pentru cei 2,3 milioane de locuitori palestinieni care se mai află în viață. Potrivit datelor medicale din Gaza, de la începutul ofensivei israeliene în octombrie anul trecut au murit aproape 35.000 de palestinieni.
Premierul israelian Netanyahu susține că fără o ofensivă la Rafah țara lui nu are cum să ducă la capăt operațiunea de „distrugere” a organizației Hamas, care a ucis 1.200 de oameni în incursiunea sa în Israel la 7 octombrie 2023, luând 250 de ostatici. Criticii, inclusiv din Israel, spun că pe Netanyahu îl interesează să supraviețuiască politic, căci dacă ar pune capăt războiului fără ca armata să intre în Rafah, partenerii de dreapta din coaliția sa ar ieși de la guvernare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Liderul Chinei vizitează Serbia la 25 de ani de la bombardarea ambasadei chineze de către NATO
Vizita de marți în Serbia a președintelui Chinei, Xi Jinping, coincide simbolic cu împlinirea a 25 de ani de când avioanele NATO au bombardat din greșeală ambasada chineză din Belgrad în timpul războiului legat de Kosovo.
Aeronavele americane, amintește Associated Press, au aruncat cinci bombe asupra complexului de clădiri al reprezentanței diplomatice chineze la 7 mai 1999, incendiindu-l și omorând trei cetățeni chinezi. Alte 20 de persoane au fost rănite.
Într-un articol apărut marți în ziarul sârbesc Politika, Xi a scris, cu referire la incidentul de acum un sfert de secol: „Poporul Chinei prețuiește pacea, dar nu va admite niciodată repetarea tragediilor istorice”.
În martie 1999, Alianța nord-atlantică a lansat un război aerian pentru a-l forța pe liderul de atunci al Serbiei, Slobodan Miloșevici, să pună capăt masacrării etnicilor albanezi și luptătorilor pentru independență din Kosovo.
Statele Unite și-au cerut la vremea respectivă scuze pentru bombardarea ambasadei chineze, explicând că ținta reală era sediul unei firme de stat sârbești care exporta armament, aflată pe aceeași stradă cu ambasada.
- Te-ar putea interesa și: Xi Jinping vizitează Europa pentru prima dată din 2019. De ce a ales Franța, Ungaria și Serbia?
Xi vine la Belgrad din Franța, iar în primul său turneu european din ultimii cinci ani va mai vizita Ungaria.
China este cel mai mare investitor străin în Serbia, țară care are relații bune nu doar cu Beijingul, ci și cu Moscova – ca și Ungaria vecină.
Pe locul unde se afla ambasada chineză bombardată de NATO se ridică acum, la Belgrad, un centru cultural chinezesc. Autoritățile spun că el cuprinde un Institut Confucius, ateliere, expoziții, birouri, spații de locuit și un hotel.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Ministerul Educației a recrutat mai mult de jumătate din voluntarii care vor supraveghea examenele
Peste 250 de persoane s-au înregistrat în calitate de voluntari pentru a avea grijă ca elevii de clasa a IX-a să nu copie la examene. Potrivit Ministerului Educației, ei vor monitoriza elevii din raioanele unde se atestă o discrepanță mare la rezultatele examenelor.
Este vorba despre instituțiile de învățământ din Briceni, Cahul, Cantemir, Cimișlia, Drochia, Dubăsari, Rezina și Șoldănești.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că voluntarilor le-au fost prezentate condițiile și misiunea lor. Ei vor putea alege să participe la un examen, fie la toate patru. Cheltuielile de transport și pentru hrană vor fi suportate de autorități.
„A avut loc și prima ședință cu cei care s-au înregistrat, le-au fost prezentate condițiile legate de logistică - cum se vor deplasa în aceste opt raioane și care sunt responsabilitățile lor. Apoi, vor urma instruiri aprofundate, pentru a asigura integritatea examenelor”, a spus Perciun.
Cei care doresc să se înregistreze în calitate de voluntari la examene de clasa a IX-a mai au timp să o facă până la finele lunii mai, pe site-ul fiio9est.md.
În total, ministerul Educației ar avea nevoie de circa 400 de voluntari care să asiste în sălile de examen. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și de mai multe organizații internaționale.
- Te-ar putea interesa și: Ministerul Educației introduce examene standard de admitere la liceu
În luna februarie, Ministerul Educației a anunțat că în școlile din opt raioane s-a observat o diferență foarte mare între notele de la examenele de absolvire a gimnaziului din 2019 și cele de la Bacalaureatul din 2023, ceea ce ar sugera că ar exista o fraudă.
Circa 30.000 de elevi vor susține anul aceasta examenele de absolvire a gimnaziului. Anul trecut, 50% din absolvenții treptei gimnaziale și-au continuat studiile la liceu, ceilalți au optat pentru colegii și școli profesionale.
Ministerul Educației a anunțat că absolvenții de gimnaziu care vor dori să-și continue studiile la licee prestigioase, anul acesta vor trebui să susțină examene de admitere la istorie, pentru profilul umanist, și la matematică – pentru profilul real.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Norvegia va sprijini tranziția energetică din R. Moldova
Republica Moldova și Norvegia au semnat marți un memorandum pentru intensificarea cooperării în sectorul energetic, inclusiv în ceea ce privește tranziția și securitatea energetică.
Acordul a fost semnat la Oslo de ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, şi de omologul său moldovean, Victor Parlicov, cu prilejul unei vizite oficiale a președintei Maia Sandu în Norvegia.
Cei doi miniștri au participat la o „masă rotundă” pe teme energetice, la care reprezentanții mai multor companii norvegiene au vorbit despre cum ar putea sprijini Moldova în tranziția energetică de la combustibili fosili la surse regenerabile.
Memorandumul semnat se axează pe „eficiența energetică, energia regenerabilă și soluțiile digitale inteligente pentru tranziția energetică ecologică ca domenii de cooperare”, se precizează într-un comunicat al guvernului de la Oslo.
Sectorul energetic al Moldovei s-a confruntat cu provocări majore după începutul războiului din Ucraina, încercând să-și reducă dependența de Rusia. Guvernul de la Chișinău a beneficiat de un sprijin substanțial al partenerilor pentru a-și spori reziliența în sectorul energetic, inclusiv din partea Norvegiei. Guvernul de la Oslo a oferit sprijin financiar Chișinăului inclusiv prin programul său de ajutor, în valoare de mai multe miliarde de dolari, acordat Ucrainei, care a inclus și 400 milioane de coroane (36,87 milioane de dolari) pentru achiziționarea de gaze în 2023.
Tranziția energetică a Moldovei prezintă oportunități pentru soluțiile norvegiene, în special în ceea ce privește eficiența energetică, infrastructura, digitalizarea și securitatea cibernetică, se mai spune în comunicatul citat.
În prezent, Moldova, nu cumpără gaze din Rusia, dar regiunea sa separatistă Transnistria se bazează pe livrările de la Gazprom.
- Te-ar putea interesa și: Schimbări pe piața energiei verzi: prosumatori, facturare netă și licitații pentru cantități mari
Norvegia va sprijini programele de finanțare a eficienței energetice, contribuind la înlocuirea echipamentelor „energofage și neeficiente” cu echipamente moderne, a declarat ministrul Victor Parlicov pentru postul public de televiziune Moldova 1, în ajunul semnării memorandumului.
„Avem un potențial foarte mare, inclusiv pentru investițiile private ale Norvegiei în Moldova, dar și experiența Norvegiei în implementarea programelor la nivel de stat”, a spus ministrul.
Potrivit datelor oficiale, Republica Moldova a crescut ponderea energiei regenerabile în consumul său de electricitate de la 3,6% (în anul 2021), până la 10,5% (în 2023), datorită producției de energie eoliană și solară.
În perioada 6-7 mai, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, întreprinde o vizită de stat în Norvegia, însoțită de o delegație guvernamentală din care mai fac parte ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Iulia Navalnaia, cu ocazia învestirii lui Putin: „Un mincinos, un hoț, un ucigaș”
Văduva lui Aleksei Navalnîi, liderul rus de opoziție decedat în martie în închisoare, a făcut apel la suporteri să continue lupta împotriva președintelui Vladimir Putin, care și-a inaugurat marți oficial încă un mandat.
Într-un mesaj video, Iulia Navalnaia a spus: „Țara noastră este condusă de un mincinos, un hoț și un ucigaș. Dar asta se va termina, cu siguranță”.
Văduva lui Navalnîi a mai spus că situația din Rusia „se înrăutățește cu fiecare nou mandat (al lui Putin)”.
Putin a fost reales cu o mare majoritate de voturi la alegerile din martie, ținute la puțin timp după ce Navalnîi a fost găsit mort într-o colonie penitenciară din nordul arctic al Rusiei.
Singurii contracandidați care au îndrăznit să-l critice pe Putin sau să critice războiul din Ucraina au fost excluși din cursa electorală.
Ceremonia învestirii lui Putin pentru al cincilea mandat pe șase ani, ținută marți la Kremlin, a fost boicotată de numeroase țări democratice, inclusiv de Statele Unite, Marea Britanie sau Germania.
Unele guverne, precum cele din țările baltice, au folosit ocazia pentru a condamna din nou invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2024 și pentru a-și reafirma sprijinul pentru lupta ucrainenilor împotriva agresiunii rusești.
„Credem că izolarea Rusiei și în special a liderului ei criminal trebuie să continue”, a declarat ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis. „Participarea la inaugurarea lui Putin nu este acceptabilă pentru Lituania. Prioritatea noastră rămâne sprijinul pentru Ucraina și poporul ei în lupta împotriva agresiunii rusești.”
- Te-ar putea interesa și: Rusia îi adaugă pe Zelenski și Poroșenko pe lista persoanelor căutate
Într-o relatare dinaintea ceremoniei, Reuters a scris că dintre țările Uniunii Europene, urmau să trimită reprezentanți doar Franța, Ungaria și Slovacia.
În adresarea lui de marți, cu ocazia reînvestirii, Putin, care se află la putere deja de 24 de ani și are 71 de ani, a spus că Rusia nu „închide” dialogul cu Occidentul, dar vrea ca el să se poarte „pe baze echitabile”.
El și-a repetat mesajele patriotice și social-conservatoare, jurând că Rusia va ieși „mai puternică” din actuala perioadă „dificilă”.
Kremlinul a anunțat că Putin va vizita după învestire China și Turcia. Cele două țări nu sunt semnatare ale Tratatului Curții Penale Internaționale, care a emis mandat de arestare pe numele lui Putin pentru rolul jucat în deportarea copiilor ucraineni.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
