Primăria capitalei informează că au fost prelevate probe de rocă cu structura intactă şi structura nemonolitică. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale probelor de rocă s-au efectuat în laboratorul specializat de geotehnică. Studiul arată că principalele substanţe ale căror concentraţii în fântânile din Ţânţăreni depăşesc standardele sunt SO4 şi NO3. Sursa acestor substanţe nu este nici depozitul de deşeuri, nici râul Bâc, unde concentraţia acestor substanţe e mai mică. O astfel de contaminare este cel mai des cauzată de activitatea agricolă. Cele mai răspindite surse fiind excesul de îngrăşăminte minerale şi activitatea de creştere a animalelor.
Cât ţine de aspectul geologic, se menţionează că structura geologică sub depozitul de deşeuri e stabilă şi nici o penetraţie a levigatului prin ecranul de pe fundul depozitului n-a fost observată. O poluare minoră locală are loc în zona digului. Poluarea e delimitată la o zonă mică şi nu are impact pentru alte puncte de analiză. Izolarea adiţională locală a digului este necesară pentru a bloca zona respectivă. Digul şi panta acestuia nu sunt stabile pentru cazul unui cutremur puternic (stabilitatea la un cutremur de 7 grade este necesară pentru regiune). Digul necesită întărire prin grindă geologică cu piatră spartă.
Solicitat de IPN, directorul întreprinderii municipale „Autosalubritate”, Tudor Maniv, a declarat că mai sunt studiate anumite aspecte cu privire la gunoişte, iar rezultatele finale vor fi prezentate către sfârşitul anului. Potrivit lui, urmează ca reprezentanţii municipalităţii să aibă întrevederi cu reprezentanţii autorităţilor locale şi cu localnicii, pentru a discuta reluarea transportării gunoiului.
IPN
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
