Recucerim Transnistria cu litere mici

Astăzi, portalul nostru a publicat un articol intitulat ”Transnistrenii fac cozi ”alimentare” la hotar cu Transnistria!” și, în scurt timp, au apărut pe Facebook viteji patrioți care ne-au reproșat că, folosind termenul ”transnistrenii”, legitimăm regimul separatist, că ”întărim convingerile celor din stânga Nistrului că sunt diferiți” și ”că trebuie să rămână separați de restul țării”. Explicația noastră că termenul se referă la locuitorii unui spațiu geografic numit Transnistria nu i-a convins. Chișinăuieni e o treabă, iar transnistreni alta. Cică.

Patriotismul e un lucru nobil, desigur, dar periculos pentru că, adesea, în loc să funcționeze ca o sursă de elan național pentru dezvoltarea țării, e practic o mască pentru impotență și frustrări colective. Transnistria chiar este altfel decât restul țării. Da, nu ar trebui să recunoaștem legitimitatea autorităților și instituțiilor de acolo, dar ele totuși există și nu pot fi ignorate (dacă vrem să rezolvăm această problemă vreodată). E o regiune pe care nu o controlăm de vreo 20 de ani și dacă o să scrim ”rmn” cu litere mici și o să adăugăm ”așa-zis(a)” nu o să eliberăm acest teritoriu. Dar cum o să-l eliberăm? Nimeni nu știe. Asta e problema reală: nu știm și nu putem, cel puțin nu singuri.

Anume în această situație de impotență acută la nivel de idei și de acțiuni devin importanți termeni precum ”transnistrenii”. Pentru că trebuie să facem ceva, nu? Problema e atât de veche încât lumea s-a obișnuit și patrioții adevărați trebuie să mențină flacăra aprinsă: moldovenii nu trebuie să uite că Transnistria e a lor. Și atunci patrioții decid că ”transnistrean” nu poate fi folosit cum e folosit ”bălțean” sau ”bucovinean” și politica, în cele mai bune tradiții istorice, bate geografia. Transnistrean devine strict un etnonim sau politonim care merită stârpit pentru că e al separatiștilor.

E cumva logic, să recunoaștem: avem un regim separatist căruia nu-i putem sau nu ne permitem să-i facem nimic. Și totuși el trebui distrus (regimul, nu regiunea și populația). Atunci inventăm un atribut artificial al acestui regim, un atribut împotriva căruia chiar putem ”lupta” și pe care-l putem nimici: termenul ”transnistrean”. Hip, hip, ura! Brusc, nu mai suntem așa impotenți.

Nu contează măcar nici faptul că ei înșiși nu se numesc între ei ”transnistreni”. Nu contează nici măcar faptul că nu toți sunt cetățeni ai Moldovei acolo, patrioții au decis că ”toți sunt cetățenii din stânga Nistrului”. După logica asta de grădiniță, aș putea să le reproșez că toată Ucraina e compusă din ”cetățeni din stânga Nistrului” și că ar trebui să specifice: ”cetățenii moldoveni din stânga Nistrului”. Dar și aici apare o ”problemă”: avem cetățeni moldoveni în Rusia și Ucraina care, strict vorbind, sunt ”cetățeni moldoveni din stânga Nistrului”. Ne referim la domiciliu, la locul de muncă, la locul nașterii? Care e criteriul definitoriu? Ne pasă doar de cetățenii moldoveni din Transnistria sau și de cei ucraineni? Doar de cei care au acte moldovenești sau și de cei care au avut, dar nu și le-au înnoit? Nu cumva sunt aceștia din urmă trădători? Îi iertăm?

La urma urmei, chiar dacă rezolvăm problema, Transnistria oricum va avea un statut juridic special. Toate soluțiile propuse includ această prevedere, care este necesară măcar din motive administrative și economice, dacă alegem să le ignorăm pe cele politice.

Regimul separatist e o problemă reală, care trebuie rezolvată, dar literele mici sau re-inventarea și stigmatizarea unor cuvinte precum ”transnistrean” nu sunt o soluție, ci mai degrabă un fel de ignorare a realității care demonstrează incapacitatea noastră de a găsi o rezolvare. E calea ușoară prin care patrioții pot demonstra că le pasă fără a face vreun efort mai serios.

Eugen Muravschi

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.