Din acest an, 15 elevi care studiază la Școala Profesională nr.9 din Chișinău vor învăța concomitent să întrețină și să repare utilajul electric în cadrul companiei Gas Natural Fenosa. Astfel, doar a treia parte din totalul de ore elevii o vor petrece la școală, în rest într-un centru de instruire special amenajat de întreprindere şi alături de angajați ai companiei.
Lecția practică începe în sala unde sunt expuse modelele de instalații tehnice, iar instructorul Vitalie Tcaciuc le explică elevilor cum ajunge energia electrică la consumator, cum se montează instalația într-o gospodărie și în ce mod se ține evidența consumului de energie. Este o etapă obligatorie care îi obișnuiește pe elevi cu munca de pe teren, spune Vitalie Tcaciuc, pentru că în scurt timp, ei vor monta de sine stătător contoare electrice:
„Această machetă este absolut identică cu acea naturală.”
Europa Liberă: Adică atunci când vor ajunge într-o gospodărie casnică vor vedea exact același sistem instalat?
„Același sistem, numai că deja acolo este totul astupat, vor trebui să demonteze panoul. Ei deja, fiind încadrați în instituția de învățământ, făcând practica la noi, ei vor fi deodată ca persoana a treia pe lângă specialiști.”
Europa Liberă: Vor merge și pe teren, împreună cu specialiștii?
„Sigur, din start în teren, pentru că în laboratoare, în centrul de instruire avem doar machete și aici facem practică, unele instruiri, dar trebuie în teren, acolo unde direct se ocupă cu reparația, exploatarea și/sau verificarea acestor echipamente.”
Elevii vor fi implicați în reparația, exploatarea, verificarea instalațiilor tehnice şi vor lucra cot la cot cu angajații experimentați, mai spune Vitalie Tcaciuc, cel care răspunde de instruirea celor 15 studenți. Tinerii, adaugă el, capătă experiența și îndrăzneala necesară pentru a se prezenta ulterior în fața unui angajator. Care este avantajul unei asemenea instruiri pentru întreprinderi? Nu vor cheltui resurse în plus pentru a pregăti un angajat începător.
Cei mai buni ucenici vor avea șansa să obțină un loc de muncă în cadrul companiei. Toți, însă, pe lângă bursa de la şcoală, vor primi și o indemnizație lunară de 1500 de lei, pe care o plătește întreprinderea.
Vitalie Vrânceanu are speranţe mari legate de această meserie. Vrea să se angajeze imediat ce termină școala profesională și să-și continue studiile la universitate:
„Vreau să dau la fără frecvență, ca să pot să mă perfecționez mai departe. E interesant și e un beneficiu foarte mare că noi putem nu doar să ne imaginăm cu ce o să ne ocupăm, dar și să vedem în realitate, să aplicăm cunoștințele pe care le acumulăm la școală.”
Europa Liberă: Munca pe tern, din primul an de studii, nu sperie?
„Dacă cunoști tehnica securității și te protejezi cum trebuie, nu te sperii de nimic.”
Europa Liberă: Dar nu pare complicat cum arată instalațiile?
„Totul este complicat de la început, dar cu timpul, se ajunge la rezultate.”
Europa Liberă: Veți avea alături de voi profesioniști, oameni care lucrează de mulți ani în acest domeniu?
„Vom avea alături de noi instructori care au un stagiu în acest domeniu mai bine de 10 ani de muncă și ei ne vor îndruma, ne vor ajuta.”
Învățământul prin aşa numitul sistem dual, însemnând că instruirea se face în orele de clasă și concomitent la întreprinderi, este practicat din 2014 și până acum, nouă școli profesionale au reușit să încheie parteneriate cu agenți economici. Directoarea Școlii profesionale numărul 9, Tatiana Caraman, spune că implicarea companiilor în procesul de instruire sporește atractivitatea școlilor de meserii și acționează ca un stimul pentru elevi:
„Dacă acest sistem ar fi implementat în toate meseriile, cred că eficiența procesului de instruire ar fi în proporție de 50 la sută mai mare, comparativ cu ceea ce este. La moment, celelalte meserii nu beneficiază de astfel de proiecte și instruirea practică are loc la întreprinderi, dar este o instruire practică obișnuită, adică nu sunt pregătite condiții speciale pentru ca acești tineri să fie pregătiți conform standardului ocupațional.”
În prezent, sunt în jur de 220 de elevi care studiază la școli profesionale din Bălți, Fălești, Cahul, Ceadîr-Lunga, Hâncești, Nisporeni sau Orhei și învață meseria pe teren la întreprinderi din industria auto, cea textilă și din domeniul agriculturii.
