La București a început a 26-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru (21-30 octombrie). A debutat în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional I.L. Caragiale din capitala României, cu ocazia vernisajului expoziţiei-document dedicate marelui dansator şi coregraf Gigi Căciuleanu. Despre cum arată teatrul românesc în această stagiune ne vorbește criticul de teatru Larisa Turea.
Larisa Turea: „Ca întotdeauna, Festivalul Naţional de Teatru aduce foarte multe surprize. Şi confirmă, de fapt, valoarea teatrului românesc la ora actuală. Sunt spectacole care s-au produs în această stagiune. Şi bucuria noastră, a celor de la Chişinău, că suntem aici câţiva acreditaţi la festival, este că, de fapt, spectatorii de la Chişinău au văzut aceste spectacole înaintea celor de la Bucureşti. Sunt, cel puţin, patru spectacole care au început stagiunea la noi, la Reuniunea Teatrelor Naţionale şi, mai apoi, vor participa şi la acest mare festival de teatru, care se deschide diseară. Se deschide chiar cu un spectacol care a fost la Chişinău, e vorba de spectacolul lui Gigi Căciuleanu, „L'Om DAdA”. Am avut şi o conferinţă de presă cu Gigi Căciuleanu şi mai tânărul său coleg Lari Giorgescu, la Chişinău.
A fost o discuţie foarte interesantă, spectacolul s-a jucat cu sala arhiplină la Chişinău. Este un spectacol foarte dens, care, pornind de la Chişinău, a mers mai apoi în toată lumea, a fost la Paris, a fost la Bruxelles. Un spectacol care marchează acei 100 de ani de la naşterea mişcării de avangardă Dada a lui Tristan Tzara. Şi este un spectacol de poezie multiplă, pentru că este dansat, dar şi pe fundalul unui poem de Tristan Tzara, omul aproximativ, care este în paralel în foarte multe spectacole de teatru-dans. Începe cu un spectacol de teatru-dans invitat din Franţa. Este vorba de spectacolul „Fresca” de Preljocaj. Şi e vorba de o poveste. În acest an festivalul va fi dedicat marii dansatoare Miriam Răducanu, cea care l-a inspirat şi pe Gigi Căciuleanu, precum ştiţi deja. Mă bucur că şi la Chişinău au început să apară spectacole de teatru-dans un pic mai înainte. Avem şi un reprezentant al Basarabiei aici, e vorba de Arcadie Rusu, care face spectacole de teatru-dans. Dansul exprimă acest adevăr al corpului şi nu are nevoie de traducere, este un limbaj universal al dansului şi e foarte interesant, pentru mine, în orice caz. Sunt mai multe spectacole de teatru-dans, dar nu înseamnă că nu sunt şi spectacole cu o dramaturgie mai complexă.”
Europa Liberă: Sunt 40 de spectacole din România. Cât de uşor îi este îndrăgostitului de teatru să facă selecţia la care dintre aceste spectacole să ajungă?
Larisa Turea: „Da, sunt 40 de spectacole de teatru. Dar mai sunt şi 18 spectacole de teatru radiofonic şi sunt şi câteva spectacole foarte interesante invitate. Şi pentru cei de la Chişinău cred că este foarte interesant că unul dintre aceste mari spectacole este „Livada de vişini”, după Cehov, prezentat de colectivul lui Lev Dodin de la Malîi Teatr (Teatrul Europei) de la Sankt-Petersburg, unde vom avea ocazia să ne întâlnim cu actori celebri, precum ar fi Ksenia Rappoport, Danila Kozlovsky și Elizaveta Boyarskaya, care e foarte interesantă pentru publicul nostru. Este un spectacol care va fi cireaşa de pe tort, va fi la închiderea festivalului. Sunt câteva spectacole aduse din Franţa. Şi, de asemenea, cum spuneam, spectacole care incită publicul. Pentru că, într-adevăr, este imposibil să vezi toate aceste spectacole. E norocul nostru că o parte le-am avut la Chişinău. E vorba de marele spectacol „Cafeneaua”, de Goldoni, pus în scenă de Silviu Purcărete la Iaşi, care a făcut deliciul publicului la Reuniunea Teatrelor Naţionale de la Chişinău. La fel, este spectacolul lui Radu Afrim, după piesa tinerei dramaturge, scriitoarei din Polonia, Dorota Masłowska, „Între noi e totul bine”, care, la fel, are câţiva aşi ai actoriei românești de la ora actuală. Este vorba de Marius Manole şi de Dorina Chiriac. La fel, a fost foarte bine primit la Chişinău. Şi sunt spectacole, într-adevăr de valoare. Bravo comisiei de selecţie şi, în special, selecţionerului principal Marina Constantinescu, care mai are un an de mandat şi se străduiește foarte mult ca publicul să aprecieze aceste eforturi de a aduce tot ce este valoare, tot ce este neobişnuit în peisajul inventiv şi este original în peisajul românesc pentru că, într-adevăr, la ora actuală se face foarte mult teatru în România, teatru de calitate.”
