Un lucru este deja limpede: după încheierea alegerilor parlamentare, în Rusia nu se va schimba nimic din punct de vedere politic. Politica rusească nu este făcută de Dumă, ci de Kremlin, condus de Vladimir Putin şi de puternica lui administraţie prezidenţială.

Această situaţie este, de fapt, prevăzută în Constituţia rusă, care atribuie puteri sporite executivului. Apoi, din momentul venirii la putere a lui Vladimir Putin, în urmă cu aproximativ 16 ani, Duma de Stat şi-a pierdut, treptat, independenţa. Prin urmare, criticii ruşi ironizează Duma, pe care o consideră tipografia personală a lui Putin. El trimite legile gata făcute în Dumă, iar aceasta se execută în doi timpi şi trei mişcări.

Instrumente de putere

Instrumentele centrale de care dispune Kremlinul în Duma de Stat sunt, şi de astă dată, presa şi puternica formaţiune politică „Rusia Unită", condusă de şeful guvernului şi apropiatul lui Vladimir Putin, Dmitri Medvedev. Nu există nicio îndoială că, în viitor, partidul „Rusia Unită", va deţine o majoritate clară în Duma de Stat, chiar dacă primele exit-poll-uri nu vor scoate în evidenţă acest lucru.

Explicaţia rezidă într-o noutate apărută în legea electorală. Din cele 450 de locuri în Dumă, 225 vor fi acordate pe liste de partid, în funcţie de cota reprezentativă la vot. Or, duminică, exitpoll-urile vor prezenta strict aceste informaţii.

Celelalte 225 de locuri sunt alocate candidaţilor pe baza voturilor majoritare câştigate în circumscripţii. Reprezentanţii partidului de guvernământ şi apropiaţii lui Putin din Frontul Popular Rusesc vor fi declaraţi câştigători. Este cert faptul că marea majoritate a acestor parlamentari de circumscripţie individuală se va alătura, în cele din urmă, fracţiunii „Rusia Unită". Astfel, „Rusia Unită" va fi, din nou, cea mai mare formaţiune politică din Duma.

Ca să nu mai vorbim despre celelalte trei partide din Dumă, adică Partidul Comunist al Federaţiei Ruse, LDPR-ul lui Vladimir Jirinovski şi partidul „Rusia Dreaptă", toate fiind parte integrantă a sistemului de guvernare al lui Vladimir Putin. Acest lucru aminteşte de partidele din fosta RDG. În exterior, Rusia oferă aparenţa de pluralitate, când, de fapt, partidele sunt controlate de Kremlin.

Apatie şi resemnare

Prin urmare este dificil să vorbeşti despre alegeri autentice, libere şi corecte în Rusia. Altfel decât în 2011, de această dată pare să nu existe niciun spirit de protest în societatea rusă. Represiunea violentă împotriva opoziţiei din ultimii ani i-a determinat pe mulţi dintre criticii lui Putin să emigreze, iar pe ceilalţi să se resemneze.

Alegerile liniştite şi golite de conţinut nu îi entuziasmează pe alegători. Politica patriotardă de agresiune împotriva Ucrainei şi alimentarea mediatică permanentă a confruntării cu Occidentul au dus la apariţia unui melanj de şovinism, sentiment de ameninţare şi indiferenţă politică. În acest context, nu se aşteaptă o participare masivă la vot.

Trebuie însă remarcat un aspect. Două partide critice faţă de puterea de la Kremlin au primit undă verde de participare la scrutin - „Yabloko" şi „Parnas". Dacă ar obţine peste trei la sută, acestea ar putea beneficia de fonduri guvernamentale pentru finanţarea campaniei electorale. Un scor de peste cinci la sută le-ar ajuta să acceadă în Duma de Stat. Însă nu este cazul să ne îmbătăm cu apă rece. Indiferent cum vor fi alocate locurile în Dumă, Kremlinul controlează ferm Rusia.