O echipă de experţi coordonată de cercetătorul David Gilichinsky (Academia Rusă de Ştiinţe) a analizat probe din ţesutul plancetar al fructelor uneia dintre plantele conservate în permafrost, "Silene stenophyla". Cu ajutorul acelui ţesut, specialiştii au putut produce vlăstari, pe care i-au cultivat apoi folosind in vitro.

În acest mod, biologii au putut readuce la viaţă cea mai veche plantă de până acum, notează Descoperă.

Oamenii de ştiinţă au mai încercat să cultiveze plante din seminţe descoperite în permafrost, însă niciuna dintre ele nu a supravieţuit.

De data aceasta, cercetătorii ruşi au putut produce seminţe fertile, care au putut fi folosite pentru a creşte o nouă generaţie de plante. Pe parcurs ce acestea se dezvoltau, experţii au aflat că floarea sălbatică producea mai mulţi muguri decât cea întâlnită astăzi în tundra siberiană, însă vlăstarii care supravieţuiau erau mult mai puţini. Specialiştii şi-au dat astfel seama că specia de plantă dispărută avea un alt fenotip decât cea actuală, iar acesta îi permitea să crească în mediul extrem din Epoca de Gheaţă.

"Sunt entuziasmat de faptul că, în sfârşit, cineva a reuşit acest lucru. Există astfel şansa ca speciile dispărute să fie aduse la viaţă cu ajutorul seminţelor conservate în permafrost", a susţinut cercetătorul canadian Grant Zazula (Programul de Paleontologie Yukon).

Specialistul a mai spus că ţesuturile unor plante care au trăit într-o perioadă mult mai veche decât cea studiată de experţii ruşi ar putea fi aduse la viaţă, revelând schimbările care au avut de-a lungul timpului în ecosistemele Epocii de Gheaţă.