Moldo Crescendo a scos din anonimat conacul din s. Bahmut

Nouă tineri plecați la studii peste hotarele Republicii Moldova revin în fiecare vară acasă, pentru a organiza diverse concerte de muzică clasică de cameră. De această dată, în cadrul celei de-a doua ediții a Festivalului Moldo Crescendo, aceștia au ales 4 incinte deosebite pentru desfășurarea festivalului. Unul dintre acestea este conacul Ciolac-Malski, construit încă în secolul al XIX-lea, în satul Bahmut.
Deși tuturor le-ar fi plăcut ca manifestarea să aibă loc în incinta conacului, ceea ce a mai rămas din el chiar nu permitea acest lucru. Fără geamuri, uși, pe alocuri fără acoperiș, dintr-un conac de toată frumusețea, monumentul s-a transformat într-o ruină în care crește iarbă, diverse plante sălbatice, ba chiar copaci, iar trecătorii aruncă gunoiul.

Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor:
„Este o realitate tristă. Dacă să comparăm cu începutul anilor 90, când în incinta conacului funcționa o școală, putem vedea în ce hal a ajuns această arhitectură în doar 20 de ani. Totul începe chiar de la noi, cei care administrăm acest patrimoniu. Cine l-a distrus? Cine l-a vandalizat? Eu cred că nu a venit nimeni din alte localități s-o facă, de aceea este și vina localnicilor. Evident că o parte din vină o poartă și instituțiile responsabile – Ministerul Culturii, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor ș.a. Eu am transmis acest mesaj mai departe ca să încercăm să salvăm acest monument.

Concertul trebuia să aibă loc chiar lângă conac, însă condițiile meteorologice nu au permis desfășurarea acestuia în aer liber. Ușoara ploaie a convins organizatorii să mute evenimentul în incinta Casei de Cultură, aflată la 2 minute distanță de conac. Nici aici istoria nu este mai îmbucurătoare. Cu două geamuri care nu se deschid, cu condiții minime atât pentru artiști, cât și pentru spectatori, sala Casei de Cultură a fost umplută ochi în special de sătenii dornici să asculte muzică clasică în interpretarea tinerilor de la Moldo Crescendo. Astfel, tinerii artiștii, suportând cu greu năduful verii și al sărăciei Casei de Cultură, au interpretat lucrări de Bach, Mozart, Tchaikovsky, Sibelius ș.a. Iar sala a aplaudat de fiecare dată cu pasiune.

IMG_6994 IMG_7002IMG_7022IMG_7034 IMG_7021IMG_7042

Potrivit primarului Igor Godea, starea în care se află conacul, dar și Casa de Cultură se explică prin indiferența tuturor. „Când eram în clasa a II-a, am luat cărți de aici, unde era școală. Peste câțiva ani, s-a construit școala nouă și ne-am mutat acolo. Asta se întâmpla în anii 90. Atunci, s-a închis conacul și a fost lăsat în voia sorții”, spune el.

Igor Godea, primarul s. Bahmut:
„Clădirea Casei de Cultură a fost un depozit de-a boierului, pe lângă conac, care din ani 75, a fost transformat într-un club unde sătenii vizionau film. Bugetul nostru nu ne permite să restaurăm nici conacul, nici Casa de Cultură”.

IMG_7030

Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor:
„Eu cred că acum încă nu este prea târziu să salvăm acest conac, o moștenire cu mare încărcătură istorică. Sunt mai multe posibilități – parteneriat public-privat. Un agent economic responsabil poate să-l ia în folosință pe o anumită perioadă. În baza unui business plan, combinat cu domeniul cultural, aici poate fi organizat un muzeu, un restaurant, un hotel. Astfel, conacul va deveni o carte de vizită a localității Bahmut, pe traseul Chișinău-Ungheni. Dacă ar fi voință din partea autorităților locale, de a demara aceste relații de parteneriat public-privat, într-un an ar putea fi deja elaborat proiectul conform căruia va fi restaurat și consolidat conacul. Potrivit evaluărilor prealabile, suma de care este nevoie pentru restaurare clădirii ajunge la 1 mln de Euro. A doua posibilitate poate fi găsită în cadrul programului transforntalier dintre România și Moldova care va demara în toamnă, care implică cofinanțare locală de doar 10%. Important noi să trecem de la inacțiuni la implicare activă.”

IMG_7072 IMG_7078

Următoarele două concerte organizate în cadrul festivalului Moldo Crescendo vor avea loc pe 3 august, la Muzeul Național de Artă, din Chișinău, și pe 6 august, la Castelul Mimi, din s. Bulboaca.

Lucrez în jurnalism din 2012 și am învățat meseria din practică, pe teren. Am preluat Moldova.org în calitate de manageră în 2016 și de atunci am reușit nu doar să creștem echipa, ci și să transformăm radical forma și menirea redacției. Mă mândresc cu o echipă feministă, care ține pasul cu trendurile internaționale, practicând jurnalismul constructiv și de soluții. Depun efort pentru ca Moldova.org să se asocieze și colaboreze cu organizații de la noi și internaționale, care împărtășesc aceleași valori. Asta pentru că noi facem mai mult decât jurnalism, noi construim o comunitate.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.