Reporterii RISE Moldova s-au întâlnit cu Veaceslav Platon într-un hotel de lux din Kiev. Fost deputat şi unul dintre cei mai controversați businessmani din Republica Moldova, Platon locuiește în capitala Ucrainei. Interviul a avut loc pe 24 martie 2016, în cadrul documentării anchetei „Vânătorii de bănci”, cu patru luni înainte ca autoritățile moldovene să-l includă în lista celor mai căutate persoane.
Ieri, 25 iulie, procurorii moldoveni au anunțat oficial că businessmanul este suspectat de implicare în delapidare și spălare de bani prin intermediul sistemului bancar din Republica Moldova. Tot ieri, procurorii și serviciile secrete ucrainene l-au reținut pe interlopul Veaceslav Platon. Procuror general interimar al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, a declarat pentru RISE că în timpul reținerii „Platon avea asupra sa un pașaport fals ucrainean”.
Veaceslav Platon, 24 martie 2016, Kiev. FOTO: RISE Moldova
Îmbrăcat modest, în blugi, asortați cu o bluză gri cu guler negru, controversatul bancher s-a făcut comod pe un fotoliu din barul hotelului de lux Hyatt, situat în centrul Kievului. Timp de aproape trei ore a vorbit despre interesul față de sectorul bancar din Republica Moldova, despre fraudele bancare, folosirea persoanelor proxy și a companiilor offshore în tranzacții dubioase, dar și despre „Laundromatul rusesc”. În discuția cu reporterii RISE, Platon a anticipat faptul că, la un moment dat, organele de drept îl vor anunța în căutare generală.
MOLDOVA, UN FEL DE ISIS ÎN CENTRUL EUROPEI
De când nu aţi mai fost în Moldova?
Ultima dată am fost în Moldova în februarie 2014…
Și de ce nu aţi mai revenit?
Pentru că în Moldova nu există lege, nici ordine, nici justiție, nici democrație. Nu există nimic. Moldova e un fel de ISIS (statul islamic – n.r.) în centrul Europei. E un loc unde domnește fărădelegea. La noi (în R. Moldova – n.r.), legile şi realitatea sunt două lucruri diferite, fără ca una cu alta să aibă vreo legătură. Adică există două realități: o realitate virtuală, formată din legi, parlament, președinte, şi una reală, unde totul e decis, de fapt, de o singură persoană.
De ce vă interesează Ucraina?
Eu sunt cetățean al Ucrainei. Aici am o soție, un copil.
Poate că se datorează mai mult activităților de afaceri?
Acum nu am cine ştie ce activități de afaceri. Din cauza crizei mă strădui să nu mă bag, pentru că riscurile sunt foarte mari, în toate domeniile.
Ați făcut investiții în țările europene?
Lucrez pe piețele pe care le cunosc. Nu are rost să lucrezi pe o piață pe care nu o cunoști și unde nu reprezinți nimic.
Dar în Țările Baltice aveți afaceri?
Sigur, în industrie. De ce mă întrebați asta? Mâine de la bravul „Centru” (Centrul Național Anticorupție – n.r.) îmi vor veni întrebări. Am active industriale în Rusia, Ucraina și Letonia. Nu și în Moldova, unde totul se distruge.
Și unde este mai simplu să faci afaceri?
În Letonia și Rusia. Vă explic, de exemplu, de ce Rusia. În Rusia, dacă ai active industriale, ai suport și tot felul de privilegii. În ultimii 7-8 ani atitudinea puterii față de business s-a schimbat foarte mult. […] Guvernatorii luptă pentru prosperarea regiunilor şi aleargă ca nebunii după investitori, ca să fie în măsură să scape de locurile de la coada listei. Acolo competiția este foarte dură.
LAUNDROMATUL RUSESC: ACEASTA ESTE O INVESTIȚIE FINANCIARĂ
În ceea ce privește Republica Moldova, interese aveţi doar la Moldindconbank?
Am un interes în Moldova în sine. Ca această țară să trăiască după norme europene, ca în ţară să fie democrație, oamenii să nu fie închiși ilegal, ca să fie ordine. Aceasta este preocuparea mea. Afacerile din Moldova le închid cât mai mult posibil. Mai există o anumită sferă de interese, dar eu nu voi comenta. De ce? Pentru a nu crea alte probleme oamenilor. Nu este nevoie să expun oameni sau companii.
În povestea cu spălarea a 18,5 miliarde de dolari din Rusia (Laundromat – n.r.), multe companii ce figurează în anchetă, sunt legate de numele Dvs. Ce aveţi totuşi cu aceste firme?
Este o aiureală. În Moldova se petrec lucruri teribile: oamenii sunt lipsiți de dreptate, libertate, sunt întemnițați, luați ostatici. Și nimeni nu vede asta. Din păcate, aceştia sunt prezentați public ca fiind nişte dușmani, nişte ticăloşi, pentru a se distrage atenția. Și în loc să fie investigat cazul cu dispariția miliardului, li se povestește despre 18 miliarde de dolari care chipurile ar fi fost spălate prin Moldova.
Există suficiente dovezi că banii din Rusia au trecut prin Moldindconbank, bancă care direct și indirect este asociată cu numele Dvs.
Știi, cu această ocazie vreau să spun doar un singur lucru: de ce, în statele baltice, prin care trec de zeci de ori mai mulți bani din Rusia sau Cipru, în general, nu există niciun scandal.
În Letonia acum e scandal după scandal, legat de participarea băncilor letone în spălătoria rusească.
De vină este partea moldovenească. Astfel de procese au loc şi în prezent în statele baltice. Oamenii de afaceri ruşi ţin acolo banii, retrași din Rusia. În Cipru – la fel. Și nimeni nu face din asta tam-tam. De ce? Pentru că ei salută faptul că banii au venit din alte țări în care legislația este mai aspră și oamenii preferă să păstreze banii în străinătate. Aceasta este o investiție financiară. Problema e în altceva: de ce din cele 18 miliarde, măcar 10-20% nu au rămas în Moldova şi investiţi în dezvoltarea ţării?
Și de ce nu au rămas în Moldova?
Şi mie îmi este interesant de ce oamenii de afaceri scot banii din Rusia și nu îi investesc în Republica Moldova. Poate facem ceva greșit? Poate climatul investițional nu este unul adecvat?
SUNTEȚI CU TOȚII O GRĂMADĂ DE FRAIERI
Ați mai menționat anterior că cineva ar avea interes să lege numele Dvs. de cei peste 20 de miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă și spălați cu ajutorul magistraților din Moldova.
Îmi pare rău să spun asta, dar sunteți cu toții o grămadă de fraieri. Ați citit Codul Penal? Nu ați citit nimic, ați auzit doar… Voi nu știți ce e aia spălare de bani. Dacă tot trebuie să vă învăț, vă explic: Este o cale de legalizare a veniturilor obținute ilegal. Este o infracțiune permisă, adică trebuie să fie precedată de o altă infracțiune, în rezultatul căreia au fost obținute proprietăți în mod ilegal, dar cărora le-a fost atribuit un aspect legal. Din cauza faptului că am fost acuzat, am cercetat amănunțit subiectul. Am ajuns la concluzia că, probabil, este vorba despre retragerea de capital din Federația Rusă. În țările în care nu există o circulație liberă a capitalului și există restricții, oamenii folosesc diferite canale de retragere a fondurilor care pot fi legale, parțial legale sau absolut ilegale. Dar aici nu este vorba despre spălare de bani. Da, este retragere de capital pentru țara respectivă. Însă țara gazdă, cum ar fi Țările Baltice sau Cipru, au doar de câștigat din asta, pentru că atrag capital financiar.
Dar e posibilă componenta corupțională?
Da, doar atunci când este vorba de ceva deliberat. În cazul în care bancherul a știut că banii au origine criminală, aceasta se numește componentă subiectivă a crimei. E o înţelegere pentru legalizarea crimei. Dacă el nu a știut în mod obiectiv, iar banii nu au fost primiţi ca urmare a unei infracțiuni, nu există nicio legalizare. Prieteni, nu a fost nicio spălare. Faptul că a fost o sumă mare – nu este o crimă. O cantitate mare de bani la cele mai multe bănci e un fel de marker pentru care banca este obligată să notifice autoritățile competente de aplicare a legii.
Astăzi, în sistemul bancar al Moldovei există o regulă clară – pentru orice plată mai mare de trei sute de mii de lei, informaţia instantaneu, la sfârșitul zilei, ajunge la CNA. Zilnic. Și Moldindconbank a informat zilnic Centrul. Dacă este un organ specializat, care în fiecare zi spune că totul e în regulă, şi așa patru ani, atunci de ce să ne deranjăm?
Și, de ce CNA şi Procuratura a ridicat această problemă, dacă totul este în regulă?
Întrebaţi-i pe ei. Astfel de bani (capital din Rusia – n.r.) au trecut şi prin Unibank, chiar în perioada în care BNM a introdus administrare specială. Totul a început din decembrie 2014 şi a continuat până în luna mai 2015. Unibank cumpăra foarte activ valută, şi pentru bancă a fost ceva normal.
CEI CARE AU FURAT MILIARDUL ŞI-AU PLANIFICAT ACȚIUNILE
Există şi situații când oamenii nici nu au ştiut că dețin acțiuni în bănci. Le-a fost falsificată semnătura, iar din numele lor se înființau companii offshore, se cumpărau acțiuni în bănci. Ce ştiţi despre folosirea unor cetățeni din Ucraina la achiziționarea de pachete mici de acțiuni la Moldova Agroindbank şi Moldindconbank?
Să vă explic cum a început totul. Piața moldovenească are un anumit specific. De exemplu, ar trebui să cunoașteți că, până în 2007, toate băncile din Moldova aparțineau unui grup restrâns de persoane. Explicaţia este una foarte simplă. Toate aparțineau unor companii offshore, la care directorii se schimbau unul cu altul, iar adresa juridică era aceeaşi. S-a ajuns la o astfel de situaţie pentru că în Moldova, de vânzarea firmelor offshore se ocupa o singură companie-registrator şi care, pentru a nu se complica, punea unii şi aceiaşi fondatori peste tot. În 2007, Banca Națională a analizat toate băncile şi a descoperit că acestea sunt fondate de aceleaşi persoane şi rezulta că toate băncile sunt afiliate. Mai târziu, Banca Națională a cerut eliminarea acestor companii offshore. Acum, de exemplu, aceeași societate înregistrează firme pe cinci persoane nominale şi pe numele lor sunt înregistrate uneori şi mii de companii cu aceeași adresă. Și nimeni nu pune întrebări. De aceea, se întâmplă ca atunci când dai o căutare, poţi depista că o femeie este proprietar nominal (prin intermediul unor firme off-shore – n.r.) la zeci de mii de companii: de la sonde de petrol în Rusia sau bancă în Moldova, la uzină metalurgică în Ucraina, şi ajungi la concluzia că toate acestea ar avea conexiuni între ele. Asta chiar dacă aceste întreprinderi nici nu ştiu una de alta. Aceste companii sunt fabricate precum pâinea, iar femeia care este proprietar nominal a luat 1.500 de dolari pentru documente, a pus semnătură pe procuri prin în care renunţă la acţiuni şi nu mai vrea să audă de ele.
După furtul miliardului a început un proces de curățare a sectorului bancar, ca băncile să devină mai curate şi mai bune. Ce părere aveţi despre asta?
Aşa-zisa purificare/curăţare a sistemului bancar este pentru proşti. În realitate este vorba despre obţinerea controlului deplin asupra sistemului bancar şi preluarea a două mari bănci – Moldova Agroindbank şi Moldindconbank.
Capturarea MAIB a început după o schemă simplă: BNM este în drept să-l declare pe orice acţionar că acţionează concertat pe motive inventate. De exemplu, pentru că acţionarii au fost în acelaşi automobil, discută între ei sau au transferat bani unul altuia. Ba chiar şi fără motive reale, în baza unor zvonuri de pe Internet. De regulă sunt declaraţi că acţionează concertat doar acţionarii ce nu le sunt pe plac. În consecinţă, BNM îi obligă pe aceştia să-şi vândă acțiunile. Pare să fie totul curat, vinde şi ai scăpat. Paradoxul că această prevedere este parte a unui act legislativ asumat în faţa Parlamentului de Guvernul Leancă, iar aceasta a deschis porțile pentru furtul unui miliard de dolari. Aceasta arată că cei care au furat miliardul şi-au planificat acțiunile.
Tot prin această decizie (a Guvernului Leancă – n.r.), a fost modificată Legea cu privire la instituțiile financiare, astfel încât acţiunile pot fi vândute doar celor cărora le permite BNM. Astfel, Banca Națională preia rolul de a decide cui îi puteţi vinde acţiunile și, în consecință, stabileşte şi prețul. În cazul în care acţiunile nu s-au vândut, acestea sunt scoase la bursă. Cine crede că le poate cumpăra, se înşeală. Acest lucru este posibil numai cu permisiunea Băncii Naționale. Crede-mă, că va apărea o firmuliţă necunoscută căreia BNM îi va da permisiunea, şi nimănui altuia!
Ca și povestea cu Victoriabank?
Da, şi acolo a apărut o companie (Insidown Ltd din Cipru – n.r.) căreia i s-a dat permisiunea.
Și cine este atât de inteligent că a conceput şi realizat operaţiunea?
De fapt, totul se face foarte grosolan. Când ai toporul în mână, desigur că vei fi cel mai puternic. Uitaţi-vă ce au făcut cu BERD la Victoriabank (în anul 2015 – n.r.): nu se poate, şi gata! De fapt, astăzi în sectorul bancar nu sunt probleme. Cele trei bănci sunt lichidate, în rest toate băncile din Moldova sunt instituții financiare viabile. Tot ceea ce se face este pentru a captura presupusele bănci cu probleme şi netransparente. Aceasta este însă pentru idioții de la care au furat un miliard, iar hoţul nu îl pot găsi.
AM FOST AMENINȚAT CĂ VOI FI DAT ÎN CĂUTARE
Aţi spus că puteţi descifra frauda cu miliardul în jumătate de oră.
Desigur, totul poate fi uşor de rezolvat şi nu trebuie să începem cu autoflagelare și să strici reputația întregului sistem bancar din țară. Acesta trebuie să fie o logică de stat care, însă, nu există la noi. Una este că băncile cad din cauza unei politici investiționale proaste, şi alta – din cauza unui furt.
Dar cu banii din acest miliard ce s-a întâmplat. S-au întors o parte în Moldova?
Da, desigur, doar o parte a revenit în Moldova.
Cum s-au întors?
E o informaţie pe care încă nu o pot spune.
Vă temeţi de ceva sau nu doriţi să vorbiţi?
Desigur, mi-e teamă de răfuială, dar de fapt nu mă tem. Eu cunosc doar o parte din informație, pe care o analizez, trag concluzii şi, din experienţa mea bogată, îmi dau seama cum închideau „găurile” din aceste bănci.
Vă este teamă să spuneţi pentru că e pusă în pericol securitatea fizică sau materială?
Mă tem pentru siguranța oamenilor care îmi sunt dragi. Or, au fost ameninţate şi închise persoane apropiate. Şi eu am fost amenințat că voi fi dat în căutare.
Dat în căutarea pentru ce?
Nu contează. Este suficient ca cineva să declare că am fost implicat. Și doamna Beţişor (procuror – n.r.) va emite o ordonanţă cu privire la punerea sub acuzare. Asta e justiţia de azi. Astăzi nu există un guvern legitim care ar acționa pe baza Constituției, nu există nici deputați, nici judecători, nici procurori independenți.
Citiți interviul integral în limba rusă, AICI
La acest subiect citiți și „Vânătorii de bănci”
Ion PREAȘCA, Vladimir THORIC
