Corupția corupe, este concluzia unui studiu publicat miercuri în revista „Nature”, rezultat al unui experiment intercultural care a implicat mii de oameni din întreaga lume și care a dovedit că nivelul corupției dintr-o societate influențează gradul de onestitate al cetățenilor.
Cei doi autori ai cercetării științifice — Simon Gächter, de la Universitatea Nottingham, din Marea Britanie, și Jonathan F. Schulz, de la Universitatea Yale, din SUA — au alcătuit, într-o primă fază, un clasament a 159 de țări în funcție de nivelul de corupție, evaziune fiscală și fraudă politică, ținând cont de datele din 2003, primul an în care acestea au fost disponibile la categoriile respective.
În a doua etapă, au apelat la 2.568 de voluntari din 23 de state, considerate reprezentative pentru panorama mondială, printre care, Germania, Marea Britanie, Suedia, Spania, China, Indonezia, Kenya, Guatemala și Columbia, relatează EFE.
Participanții la experiment au avut posibilitatea să mintă în beneficiul propriu fără ca acest lucru să fie sesizat de altcineva. Concret, ei erau închiși singuri într-o încăpere, aruncau de două ori niște zaruri și apoi comunicau rezultatul, fiind recompensați în bani în funcție de numerele de pe zar (în ordine crescătoare, cu excepția lui 6, pentru care nu primeau nimic).
„Nu putem spune dacă voluntarii au fost cinstiți sau nu la nivel individual, dar în cadrul unui grup de persone, se pot trage concluzii cu ajutorul legilor statisticii”, a explicat Simon Gächter, care este profesor de psihologie.
„Nu am văzut minciuni flagrante în nicio țară”, dar am observat că „în statele cu un nivel mai mare de corupție, cetățenii aveau tendința să declara că au dat cu zarul numere mai mari (care le aduceau mai mulți bani), adică erau mai puțin onești decât cei din statele mai puțin corupte”, a continuat el. „Așadar, oamenii își limitează nivelul de necinste în funcție de ceea ce văd și percep ca acceptabil în jurul lor în societate”, a subliniat profesorul.
O altă constatare a fost aceea că oamenii din întreaga lume au tendința de a „trișa un pic” în favoarea lor. Acest lucru confirmă teoria psihologică potrivit căreia „individul vrea să-și mențină o imagine pozitivă față de el însuși, așa încât va trișa doar puțin în beneficiul propriu, așa încât să-și poată păstra buna imagine despre propria persoană”, a menționat Simon Gächter .
În concluzie, cercetătorii susțin că instituțiile slabe ale statului, care permit corupția și alte încălcări ale normelor, „nu au efecte negative doar din punct de vedere economic, ci și asupra onestității intrinsece a cetățenilor”.