Pe data de 13 iulie 1995 Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei, asumându-şi mai multe obligaţiuni. Cum reuşeşte ţara noastră să le îndeplinească şi care sunt recomandările acestui important for paneuropean aflaţi de la Ambasadorul Corina CĂLUGĂRU , Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei.
AC : Doamnă ambasador, odată cu aderarea la Consiliul Europei, Republica Moldova şi-a asumat obligațiuni şi angajamente statale. Ce mecanisme de evaluare a acestora există şi cum pot fi apreciate rezultatele obținute de ţara noastră pe parcursul a 21 de ani de prezenţă în Consiliul Europei ?
CC : Evident, Consiliul Europei are mai multe mecanisme de monitorizare şi aici vorbim in primul rând de rapoartele de monitorizare la convențiile la care sunt parte majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova. Spre exemplu, doar în anul curent au fost prezentate deja o serie de rapoarte care reflectă gradul de implementare a Convenției pentru prevenirea torturii, Convenţiei Consiliului Europei pentru combaterea traficului de ființe umane, raportul GRECO (grupul de state împotriva corupției). Acum, așteptăm déjà raportul de realizare a Convenției-cadru privind protecția minorităţilor naționale. Deci, sunt multe mecanisme, activitate de altfel similară atât Republicii Moldova, cât si altor state membre, prin care se evaluează activităţile realizate de statele-părţi în vederea racordării lor la prevederile acestor documente europene importante.
AC : Pe lângă obligațiunile asumate, Republica Moldova s-a încadrat în programe de cooperare pe diverse dimensiuni. Care sunt cele mai relevante ?
CC : Ţara noastră se bucură de asistenţă pe mai multe domenii, prevăzută de Planul de asistenţă care de fapt este Planul de acțiuni privind susținerea reformelor democratice în Republica Moldova 2013-2016. Este un program care a fost negociat şi care pentru 2013 corespundea necesitaților reale ale autorităţilor naționale. Orice proces de colaborare este în strânsă cooperare cu Consiliul Europei şi experţii naționali. Acest program are circa 23 de proiecte. Vizează domeniul reformei justiției, inclusiv reforma procuraturii, combaterea corupției, democrația locală, libertatea mass media şi pluralismul, agenda digitală, protecţia şi promovarea drepturilor omului, buna guvernare şi măsurile de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În paralel se implementează şi proiectele Cadrului de cooperare Consiliul Europei – Uniunea Europeană în ţările Parteneriatului estic 2015-2017. În cadrul acestui program sunt proiecte atât regionale cât şi bilaterale în 5 domenii cheie. La moment, sunt implementate mai multe iniţiative care vizează proiecte în domeniul justiției, internetului şi guvernării internetului, combaterii corupției şi crimelor cibernetice, protecţiei şi promovării drepturilor omului, combaterii ameninţărilor la statul de drept.
Pentru perioada 2015-2017, ţara noastră beneficiază inițial de 5 proiecte naționale: “Supporting national efforts for prevention and combating discrimination in Moldova”, “Strengthening the efficiency of the judicial system in Moldova”, “Support to the Moldovan Bar Association”, “Strengthening the respect for human rights in the implementation of the RM’s Digital Agenda” și “Co-operation on electoral matters”, precum și de 20 proiecte regionale.
AC : Statutul de membru al Consiliului Europei oferă Republicii Moldova diverse oportunităţi. Vreau să vă întreb, Doamna Ambasador, dacă în cei 21 de ani de prezenţă în Consiliul Europei ţara noastră a reuşit să valorifice oportunitățile oferite de statutul de membru.
CC : Deci, mereu este loc de mai bine si trebuie să ținem cont, în fiecare clipă, de resursele umane disponibile, de prioritățile, problemele de moment, dar şi forţa de absorbţie şi capacitatea de implementare a finanţărilor oferite. Nu putem să zicem că în exercițiul diplomatic sau în cooperarea cu un anumit stat sau cu o anumită organizație s-a explorat tot. E loc de mai bine, inclusiv de învăţare a unor bune practici de a explora cu adevărat posibilităţile pe care le oferă această organizaţie. Noi sperăm că atât Reprezentanţa de aici, de la Strasbourg, dar evident, cu ajutorul autorităților naționale vom impulsiona în continuare eforturile de a beneficia de tot ce poate oferi această organizație, pentru a demonstra calitatea de membru a Consiliului Europei.
AC : Republica Moldova încă nu a fost scoasă de sub monitorizarea autorităţii parlamentare a Consiliului Europei. Este un semnal că ţara noastră nu întruneşte condiţiile unui stat democratic ? Pentru că aşa promovează Consiliul Europei statul de drept şi democraţia.
CC : Realizarea angajamentelor de aderare a Republicii Moldova la Consiliul Europei, precum şi a altor obligațiuni care rezultă din convențiile sau mecanismele de cooperare, reprezintă de fapt prioritățile fundamentale în procesul de trecere la etapa de post-monitorizare. Evident, procedura de monitorizare poate fi abordată din diferite perspective, dar pentru noi trebuie să se ţină cont de faptul că este vorba de reforme necesare la nivel național, reforme viabile care să le simtă fiecare cetăţean în parte, dar care să convingă şi oficialii Consiliului Europei. Este un proces dificil. În același timp, mecanismul de monitorizare trebuie privit, în cele din urmă, drept un proces util care să ne motiveze în continuare să devenim mai buni în exercițiul de guvernare şi de implementare a reformelor. Si aici, nu este doar responsabilitatea guvernării, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Doar prin conștientizarea responsabilităţilor asumate putem să vorbim ulterior despre eventualele șanse de trecerea la etapa de post-monitorizare. Moldova se află sub monitorizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. De regulă, aceste monitorizări au drept obiectiv, în mod special, progresul autorităților noastre privind angajamentele asumate față de Consiliul Europei în domeniul drepturilor omului, reformării justiției și, nu în ultimul rând, îmbunătățirii condițiilor de detenție.
Pe de altă parte, monitorizarea dată nu înseamnă că nu suntem un stat democratic sau un stat de drept. Evident, este un exercițiu şi un proces care evoluează şi care trebuie privit drept oportunitate şi nu o piedică. Ba din contra, poţi fi un stat foarte bun din perspectiva evoluţiilor pozitive interne, dar monitorizarea acestor procese să continue. În cele din urmă, nu cred că forma per se de monitorizare, post-monitorizare este atât de importantă. Concluzia simplă se reduce la formula: dacă în ţară, fiecare cetăţean simte că drepturile sale sunt respectate şi are acces la toate mecanismele naționale de apărare a drepturilor sale, atunci putem să continuăm să fim sub monitorizare, dar în aşa fel, încât să se simtă utilitatea acestor procese pentru fiecare cetăţean.
AC : Monitorizarea, în special capitolul finanţelor publice, a fost una din condițiile Consiliului Europei pentru a scoate ţara noastră de sub monitorizare. În acest sens, a fost adoptată şi o lege a Parlamentului de la Chișinău. Ce alte acțiuni trebuie să întreprindă autorităţile moldovene ?
CC : Procesul de cooperare cu Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa vine să ne asiste în dezvoltarea dialogului de reformare a autorităţilor publice locale. Precum ați menționat, Legea privind descentralizarea finanțelor publice locale a fost şi rămâne una din condiții, doar simpla adoptare a acestei legi, potrivit opiniei Consiliului Europei nu este suficientă.
Acum, urmează să fie asigurată monitorizarea implementării acestei legi la nivel național şi local în fiecare municipalitate şi localitate. Mai sunt multe condiții care urmează a fi realizate, inclusiv dezvoltarea capacităților funcţionarilor de nivel local la diferite nivele: comunicare, administrare şi descentralizare locală şi administrare a finanţelor locale. Deci, există o serie de precondiții care au fost incluse în Foaia de parcurs privind democrația locală. Documentul a fost semnat la Chișinău, la 7 iulie, de către Preşedintele Congresului european cu Secretarul General al guvernului, dar şi a Congresului Autorităţilor Locale din Moldova. Este un pas important, prin care am trecut la etapa de post-monitorizare, şi prin care ne-am asumat să avem servicii publice locale potrivit rigorilor europene şi sper să ne reușească.
AC : Doamnă Ambasador, Consiliul Europei împreună cu alţi parteneri, în special UE, continuă să investească în Republica Moldova, deși, constată probleme cum ar : fi corupția, injustiția, încălcarea drepturilor omului – valori pe care întocmai le promovează Consiliul Europei şi alte instituții. Cum poate fi explicat acest credit de încredere pentru Republica Moldova ?
CC : Problemele pe care le-ați menționat, de fapt, sunt provocări care persistă peste tot, nu doar în Republica Moldova. Şi atunci, trebuie să conștientizăm faptul că statul de drept, inclusiv statul democratic, este un proces continuu în care fiecare îşi cunoaşte atribuţiile, dar şi gradul de responsabilitate şi contribuţie. Creditul de încredere, ați subliniat foarte corect, este şansa oferită de partenerii europeni prin care ei ne susțin şi vor continua să o facă, doar dacă fiecare cetăţean în parte deopotrivă cu autorităţile trebuie să demonstreze că vor să-şi onoreze angajamentele. Nimeni nu ne oferă cadouri şi indulgenţe, fără a fi convins de eforturile noastre şi fără rezultate palpabile. Această lecție, care se constată în fiecare zi, trebuie s-o conștientizeze fiecare cetăţean în parte, ceea ce aduce aportul la formarea acelei mase critice de resurse umane care ar impulsiona reformele reale din ţară.
AC : Prin ratificarea de către Parlamentul de la Chișinău a Convenției Europene a Drepturilor Omului, Republica Moldova garantează cetățenilor săi dreptul de recurs la CEDO. Accesul direct la CEDO a avut vreun impact asupra responsabilizării judecătorilor din RM ?
CC : Convenția Europeană a Drepturilor Omului este un instrument util pentru fiecare persoană, dar şi pentru ţară. Astăzi constatăm că exista un acces destul de cunoscut la mecanismele Convenției, în particular prin cererile, plângerile care se înregistrează la Curte, ceea ce înseamnă că populația ţării este informată şi face uz de acest mecanism. Din altă perspectivă, judecătorii în deciziile pe care le emit, fac trimitere la prevederile Convenției, precum şi la jurisprudența CEDO Deciziile CEDO nu vizează doar judecătorii, ele produc efecte şi asupra altor instituţii de stat. Prin urmare, atunci când vorbim despre impactul hotărârilor CEDO revenim la funcţionalitatea şi calitatea tuturor instituţiilor care admit sau comit încălcări ale drepturilor omului. Jurisprudenţa CEDO, specificul plângerilor care sunt examinate reprezintă o cartografiere a problemelor pe care le avem şi de care trebuie să fim conştienţi şi să acţionăm în consecinţă. Chiar dacă nu ne plac aceste condamnări, ele au contribuit la conștientizarea mai multor probleme care există în statul nostru.
AC : Dar numărul în creştere a dosarelor pierdute de Republica Moldova în faţa la CEDO, nu îi știrbește din imagine, nu o plasează printre ţările cu o democraţie firavă?
CC : Potrivit raportului pentru 2015, Republica Moldova nu se mai regăsește printre primele zece state, cu cererile depuse la CEDO. Evident, au un impact toate dosarele care există şi de altfel trebuie să ne uitam foarte atent la problemele pentru care RM este condamnată. În același timp , consider că, trebuie să privim lucrurile şi din perspectiva accesului la informare şi faptului că se face uz de mecanismul Convenției. Totodată, mai este şi aspectul de reglementare a problemelor sistemice la nivel naţional pentru a evita în continuare menținerea Republicii Moldova printre statele cu provocări sistemice.
Astăzi, odată ce avem asemenea cazuri, cred că şi asemenea condamnări, cu părere de rau, ne fac să fim mai sensibili, să cunoaştem problemele pe care le avem şi să venim cu soluţii pe măsură. O dată ce se cunoaște problema, este mult mai ușor a fi soluţionată. Bunăoară pentru condițiile de detenție, fiind o problemă sistemică, în prezent se implementează cu suportul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, proiectul care permite construcția unui nou penitenciar. Să sperăm că după finalizarea lucrărilor de construcție şi dării în exploatare a noului penitenciar, problema condițiilor de detenție nu va fi atât de stringentă precum este în prezent.
AC : Doamnă Ambasador, vă exercitaţi funcția de Reprezentant Permanent a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei de jumătate de an. Cum a decurs această perioadă ? Ce evenimente relevante a inclus agenda dvs. ?
CC : Activitatea oricărui ambasador la Strasbourg este una foarte intensă prin definiţie atât graţie complexităţii activităţii Consiliului Europei, cât şi solicitărilor care vin de la Chişinău. Anul acesta am pregătit vizitele de monitorizare şi prezentare / aprobare a rapoartelor pentru aplicarea Convențiilor privind prevenirea torturii, traficului de fiinţe umane, corupţiei. De altfel, aici este foarte important de menţionat : cel mai de succes raport a fost cel privind implementarea Convenției Europene privind combaterea traficului de ființe umane, deci mecanismul şi politica de coordonare şi implementare a combaterii traficului de ființe umane, să fie aplicată la acest moment în practica pozitivă a statelor europene. Dar cred că nu trebuie să ne oprim aici, dar să continuăm activitatea.
Au fost pregătite şi realizate vizitele de monitorizare a co-raportorilor APCE care în 2017 vor prezenta raportul de monitorizare pentru Republica Moldova în cadrul APCE.
Totodată au fost lansate consultările şi negocierile pentru noul cadru bilateral de asistenţă din partea Consiliului Europei, precum menționam Planul de acțiuni privind suportul reformelor în RM, care speram să fie finalizate spre toamnă. A fost adoptat programul de asistenţă electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna acestui an.
Mai sunt foarte-foarte multe acțiuni care mai pot fi menționate, dar iarăși este activitatea diplomatică continuă care rezultă din activitățile statutare, inclusiv de cooperare cu Consiliul Europei.
În plus, am fost numită în calitate de Coordonator tematic privind politica informaţională (TC-INF) pentru următorii 2 ani. Mandatul prevede informarea și coordonarea subiectelor privind Strategia de guvernare a Internetului, promovarea standardelor și instrumentelor relevante ale Consiliului Europei, precum și cooperarea cu structurile internaționale pe domenii relative societății informaționale și guvernarea pe Internet.
Dar o parte din activitățile noastre au fost dedicate unui alt domeniu, promovării imaginii Republicii Moldova pentru că nu e bine să fim mereu asociați doar cu aspectele de cooperare în cadrul Consiliului Europei. Prin urmare au fost asigurate participarea RM în cadrul unui important eveniment « Strasbourg Fashion Week ». Reprezentanta a adus aici, la Strasbourg, producătorii autohtoni. Respectiv, designerii din ţară şi-au prezentat lucrările aici şi au fost apreciate la cea mai înaltă valoare. De altfel, au fost prezentate şi vinuri autohtone, care au generat interesul francezilor, pe care este greu să-i uimeşti cu un vin bun. Prin această modalitate încercăm să motivăm în continuare producătorii noștri, mai ales că unii dintre ei realizează lucruri minunate şi trebuie să fie văzuți şi auziţi în Europa. Prin urmare, noi încercăm să promovam frumosul de acasă.
Toate iniţiativele frumoase presupun muncă consecventă şi noi mai avem nevoie de eforturi conjugate. Eforturile diplomatice din Strasbourg, fără susţinerea celor de la Chişinău sunt imperios necesare. Aici vorbim în primul rând de faptul că avem nevoie de rezultate concrete, dar şi de unitate pentru că iarăşi spuneam : Republica Moldova încă are posibilitatea se valorifice la maxim dialogul şi cooperarea cu partenerii bilaterali şi multilaterali, în special Consiliul Europei. Această cooperare trebuie alimentată. Ea se alimentează din eforturi comune, din acțiuni concrete şi din faptul că trebuie să muncim împreună pentru rezultate.
Interviu realizat de Anatol CACIUC
