România nu are deocamdată un interconector de gaze funcţional cu Bulgaria, darea în folosinţă a conductei care va subtraversa Dunărea fiind planificată pentru luna august.

Transportul de gaze Grecia-Bulgaria a fost unul de teste şi a presupus o cantitate foarte mică de gaze, livrată la preţul reglementat din Bulgaria. Tranzacţia a avut loc la punctul de interconectare Kulata-Siderokastro.

M&M Gas a fost, de altfel, şi prima companie care a realizat primele exporturi de gaze din Bulgaria spre Grecia, în luna iunie.

Operatorii reţelelor de transport al gazelor din Grecia şi Bulgaria, DESFA şi Bulgartransgaz, au semnat recent un acord prin care tranzitul de gaze este posibil în ambele sensuri între cele două ţări.

Aceasta după ce Bulgaria a finalizat lucrările de modernizare a unei staţii de compresare de la graniţa cu Grecia, sperând să-şi asigure o treime din consum din gazele provenite din această ţară.

Totodată, Grecia şi Bulgaria au convenit să urgenteze lucrările de construcţie a unui interconector care va aduce gaze din conducta TAP (Trans-Adriatic Pipeline).

Gazoductul TAP face parte din Coridorul Sudic, o rută prin care gazele din regiunea caspică sunt aduse în sudul Europei, prin Turcia. TAP va ajunge în Italia, prin Grecia şi Albania.

Transgaz si Bulgartransgaz, operatorii naţionali de transport gaze naturale din România şi Bulgaria, au semnat în aprilie 2016, la Sofia, contractul cu firma austriacă Habau PPS Pipeline Systems SRL pentru construirea tronsonului de interconectare a conductei ce va trece pe sub Dunăre.

Contractul vizează realizarea unui segment de conductă de 2,1 kilometri, care va trece pe sub Dunăre, pentru a lega cele două sisteme naţionale. Potrivit contractului, lucrarea începută în aprilie va fi terminată în 119 zile şi va costa 4,577 milioane de euro.

Conducta va avea o capacitate maximă de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, din Bulgaria spre România, şi o capacitatea iniţială de 500 de milioane de mc dinspre România spre Bulgaria.

Conducta Ruse – Giurgiu trebuia finalizată până în 2013 şi să devină deplin operaţională până în 2014, dar a fost întârziată din cauza problemelor tehnice apărute la construirea segmentului care trece pe sub Dunăre.