„În situaţia de la Banca de Economii aş vedea o mică şansă. Pentru mine, este evident că nu se va putea trece peste acest caz fără să fie găsit cineva responsabil. Şi nu este vorba despre Ilan Shor, pentru că întotdeauna se va găsi cineva care să ia ceva ce nu stă bine. Eu vorbesc despre instituţiile de stat, care trebuiau să ţină sub control această situaţie”, a declarat economistul Natan Garştea în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

Analistul economic a mai spus că dacă măcar câţiva funcţionari ar ajunge la puşcărie, ceilalţi vor cădea pe gânduri şi astfel ar începe o schimbare a lucrurilor. „Nu e neapărat să se vină din start cu nume sonore, dar măcar să se înceapă cu şefi de secţii”, a adăugat Natan Garştea.

Avocatul Andrei Năstase a menţionat, în context, de ce nu sunt traşi la răspundere nici măcar micii funcţionari, dacă nu cei mai înalţi demnitari. „Plahotniuc nu sacrifică pe nimeni. Le e frică, pentru că toţi ştiu despre alţii şi, mai devreme sau mai târziu, ar spune”, afirmă avocatul.

De cealaltă parte, fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, afirmă că nici nu este nevoie de un ţap ispăşitor în cazul BEM, asta deoarece lucrurile pot fi uşor scoase la suprafaţă. „Dacă le pui cap în cap şi vezi beneficiarul final, acest lucru dă un şir de persoane, pentru că sunt multe scheme, decizii de judecată”, a declarat Negruţa.

„Acest caz trebuie să fie un exemplu. Cu susţinere şi asistenţă din afară, trebuie să se arate clar că nu va fi admis aşa ceva. BEM este un prim-test, urmează alte 13 obiecte într-o listă de guvern din 2013, printre care Tutun CTC, Căile Ferate, Moldtelecom. Banca de Economii trebuie să aibă o finalitate logică, cu nume şi adrese, ca oamenii să-i vadă. Ar fi un semn de a da peste mână şi celor din domeniul de drept, dar şi celor care iau de la stat ceea ce nu le aparţine”, a adăugat fostul ministru.

Invitaţii emisiunii au vorbit şi despre investigaţiile pe care urmează să le facă o companie de audit din SUA în cazul Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank. La acest capitol, cu toţii au exprimat aceeaşi părere: este important ca Banca Naţională să facă public contractul dintre ea şi compania străină de audit. Şi asta pentru că s-ar putea întâmpla ca cerinţele BNM să fie, să zicem, simpliste.

„Trebuie să înţelegem natura misiunii. Dacă este vorba despre depistarea fraudelor e una, dar dacă e un simplu audit, atunci va fi ceva superficial. Deşi a fost solicitare de guvern, contractul a fost semnat cu Banca Naţională, iar misiunea companiei străine se limitează strict la solicitările BNM. Dacă vreo informaţie va depăşi limitele prevederilor din contract, atunci aceasta pur şi simplu nu va fi făcută publică. Ar fi interesant să vedem contractul. S-ar putea să fie o clauză de confidenţialitate, dar luând în considerare interesul public, BNM trebuie să-l pună la dispoziţie”, afirmă Veaceslav Negruţa.

Şi avocatul Andrei Năstase crede că BNM ar putea face un joc dublu în această situaţie. „Nu ştim nici măcar termenul, clauzele din contract. Acolo ar putea fi indicate două-trei chestiuni. De exemplu: „S-a respectat procedura cutare?” Şi răspunsul să fie „Da”. Astfel, nu vom şti niciodată ceea ce vrem să ştim. De ce Banca Naţională contractează, dacă e complice? Eu consider şi am spus-o în repetate rânduri că guvernatorul BNM e complice. O mare parte din vină în atacurile raider o are viceguvernatorul BNM, Emma Tăbârţă. Până şi membrii Consiliului de Administrare, chiar dacă au semnat o decizie colectivă, poartă răspundere”, susţine avocatul.

Economistul Natan Garştea a adăugat, în context, că nu e neapărat nevoie de investigaţii profunde pentru a înţelege anumite lucruri. „Mi se pare evident că BNM face ceaţă. Unele lucruri se văd din nişte simple dări de seamă”, a menţionat Garştea.

Cât despre situaţia politică de ţară, invitaţii s-au arătat destul de pesimişti. Schimbarea de sus nu se întrevede, iar pentru o schimbare de jos nu ne-am copt, crede Natan Garştea.

La rândul ei, Mariana Kalughin, expert la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, a menţionat că nici alegerile anticipate nu ar fi o soluţie, pentru că într-un timp atât de scurt nu va apărea o alternativă şi că vom avea de ales între aceleaşi forţe politice.

„Chiar dacă există riscul anticipatelor, nu cred că se va întâmpla. Toţi din Parlament sunt dezinteresaţi într-un asemenea scenariu. Au acum o opţiune fantastică de a numi un guvern, pe care să-l schimbe foarte des”, a spus fostul ministru al Finanţelor.

„Schimbarea poate fi făcută doar prin voinţă politică sau prin voinţă populară. Politică nu este, iar în următorii 4 sau chiar 8 ani va fi întuneric şi va trebui să mizăm pe voinţa populară. Oamenii trebuie să înţeleagă că avem nevoie de o alternativă, nu de pomana europenilor”, a declarat, la rândul său, avocatul Andrei Năstase.

Referitor la faptul că Iurie Leancă nu a primit vot de încredere în Parlament, părerile s-au împărţit.

„Nu exclud să fie un scenariu de lungă durată. În acest timp nu s-a negociat practic nimic. Probabil au avut nevoie de un suspans ca să se întâmple anumite lucruri. Şi probabil mai au nevoie de câteva săptămâni ca să se întâmple nişte lucruri. În opinia mea, Iurie Leancă a fost folosit”, crede Veaceslav Negruţa.

De cealaltă parte, Natan Garştea nu exclude că, la un moment dat, Iurie Leancă „va trânti uşa” şi va părăsi PLDM.

„Voronin n-a votat că nu a vrut Plahotniuc şi cred că n-a vrut nici Filat. Mai devreme sau mai târziu, Leancă va fi votat totuşi, pentru că Filat şi Plahotniuc au nevoie de o figură în faţă”, afirmă Andrei Năstase.

„Nu cred că Leancă e problema, pentru că nu a demonstrat caracter, opunere, promovarea reformelor. Nu văd de ce nu l-ar vota, că îi aranjează pe toţi. Eu am impresia că asist la o piesă prost montată şi prost jucată. Probabilitatea alegerilor anticipate e mare, cred eu. Şi ştiu cu ce partide precis nu voi vota”, a punctat Mariana Kalughin.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.