Într-un deceniu și jumătate Republica Moldova a primit asistență externă în sumă de 4 miliarde de dolari americani, dar schimbările se lasă așteptate. Transparența insuficientă și gradul excesiv de discreție a unor autorități guvernamentale în acest sector a produs riscuri de neglijare a creșterii economice în favoarea celei politice. De această părere este expertul Valentin Lozovanu.
Multe probleme din Republica Moldova s-au format în lipsa unei clarități satisfăcătoare asupra condițiilor de finanțare și rezultatelor așteptate din partea guvernului central. Drept urmare, actorii societății civile nu au avut suficientă informație pentru a monitoriza acțiunile sau inacțiunile întreprinse de autorități, iar acestea au exploatat monopolul asupra informației, spune expertul în Policy Brief-ul său „Potențialul asistenței externe: mai poate mecanismul de condiționare promova reformele în Republica Moldova?”.
„Decizia de suspendare a finanțării externe a fost ca un duș rece pentru Guvernul Republicii Moldova. Iar condiționările care i-au urmat i-au creat un spațiu extrem de îngust de manevră, condiționări stricte pe reforme structurale, dar în condițiile unor capacități instituționale la limită ori absente. Și condiționalitățile dure nu reușesc, însă, să impună autorităților asumarea de responsabilitate pe rezultate, acestea preferă să raporteze exagerat de optimist, în avans față de rezultate concrete și într-o anumită derută față de presiunile pe reforme la care este supus”, se arată în raport.
Potrivit directorului IDIS Viitorul, Igor Munteanu, suspendarea finanțării externe impune costuri sociale, nu doar administrative. În lipsa sprijinului bugetar, Guvernul a sistat finanțările în infrastructură, a redus bugetele locale și cheltuielile de dezvoltare, ceea ce limitează oportunitățile de creștere economică.
„Când există suspiciuni de corupție, partenerii de dezvoltare sunt în drept să-și sisteze asistența, și acest lucru va afecta populația indirect, chiar dacă pe termen scurt Guvernul va găsi eventual soluții de avarie. Ar trebui să înțelegem în acest moment că restabilirea integrității serviciului public, îmbunătățirea serviciilor furnizate și a politicilor elaborate, sunt un bun în sine, și nu trebuie privite ca un serviciu cerut de donatorii externi”.
La rândul său, Viorel Chivriga expert în politici economice la IDIS Viitorul a afirmat că pentru a reuși deblocarea asistenței externe, RM trebuie să recâștige încredere și consistență în rezultatele pe care le promite. Țara noastră a avut proiecte foarte bune, dar multe s-au încheiat fără urme. Elaborarea unui nou Cod Funciar pentru care s-au acordat bani din partea donatorilor externi se prăfuiește și astăzi pe rafturile Ministerului Agriculturii.
”Ar fi bine să reevaluăm principiul care stă la baza acordării asistenței financiare externe, bani contra rezultate demonstrabile.”
Pentru a evita situațiile de eschivare de la implementarea reformelor, Lozovanu recomandă finanțatorilor (FMI, UE și BM) să publice condițiile acordării banilor. Astfel, societatea civilă va putea evalua rezultatele guvernării. Autorul mai recomandă și consultarea strategiilor de țară și regionale ale donatorilor mai cu Guvernul și societatea civilă și raportarea sistematică a rapoartelor de monitorizare.