Linkuri accesibilitate

Minori interogați în fața inculpaților


De ce judecătorii moldoveni ignoră adesea normele privind justiția prietenoasă copilului?

Centrul Internațional pentru protecția drepturilor femeii ,,La Strada” a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu solicitarea de a atenționat judecătorii care nu respectă procedura de audiere a victimelor în instanță. Juriștii centrului fac referire la două cauze penale în care minorilor recunoscuți ca parte vătămată le-a fost refuzată solicitarea de a face declarații în absența inculpaților.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:46 0:00
Link direct

În unul din dosare, victima este o minoră care, la 14 ani a ajuns în rețelele de exploatare sexuală. La ședința de judecată, apărarea a cerut ca în timpul audierii tânăra să nu fie pusă față în față cu inculpații, magistrații au respins însă demersul, cu toate că acesta a fost susținut inclusiv de tutorele minorei și psiholog, spune avocata Natalia Bairam. Cererea este absolut justificată și argumentată legal, pentru că victimele se tem să facă declarații în fața celor pe care îi consideră vinovați, precizează avocata:

„A fost o cerință legală pe care judecătorul urma doar s-o respecte, ținând cont în exclusivitate de interesul superior al copilului. Și nici nu era vorba că prin această procedură se va încălca cumva dreptul celeilalte persoane, care se află pe banca acuzaților. Dreptul lui de a adresa întrebări, de a-și construi tactica de apărare, ea este absolut respectată. Era vorba despre o sensibilitate mai sporită a judecătorului, să intre în esența nu doar a cazului din punct de vedere juridic.”

Și în al doilea caz, în care victima insista să nu răspundă la întrebări în prezența inculpaților, judecătorii au respins solicitarea, lucru care în opinia juristei este în contradicție cu normele legale și cu necesitatea de a apăra drepturile minorilor victime.

Ana Revenco, președinta centrului ,,La Strada” declară că după nenumăratele instruiri și investiții pentru asigurarea unei justiții prietenoase copilului, care scoate în față statutul lui de victimă, nu există o justificare pentru magistrații care procedează în acest fel. Nu ar putea fi invocat nici măcar argumentul lipsei de resurse financiare, susține ea:

„Dacă în cazul programelor de reabilitare a copiilor care au pătimit în urma unor astfel de abuzuri sunt necesare programe, servicii de lungă durată, aspecte sociale, educaționale, consiliere psihologică, tratament medicamentos care, în sine, necesită resurse financiare, atunci pentru aplicarea acestor prevederi nu sunt necesare resurse financiare suplimentare, nu este vorba despre o altă clădire, un anume echipament, este necesar doar să trateze acest caz nu drept o statistică.”

În ultimii ani, cu susținerea financiară a partenerilor europeni, pe lângă judecătorii au fost amenajate și camere de audiere a copiilor. Ceea ce spun minorii poate fi utilizat ca probă în dosar, doar că se exclude contactul cu agresorul. Este o practică recomandată și necesară, dar care nu neapărat este și aplicată, precizează reprezentanții ,,La Strada”. Avocata Natalia Bairam constată că nu sunt doar două cazurile în care minorii pot fi intimidați și puși în situația de a se revictimiza:

„Cât timp vor fi rostite de către profesioniști în contact cu copiii fraze cum ar fi ,, dar când ea s-a dus, nu știa unde și la ce se duce”. Dumneavoastră, domnilor judecători, cunoașteți despre faptul că toți copiii, victime ale acestor infracțiuni se simt vinovați de fapt de ceea ce li s-a întâmplat, iar acest sentiment este datorat și de reacția sistemului de justiție, și acest sentiment de vină rămâne pentru tot restul vieții.”

Juriștii spun că deciziile judecătorilor de a audia minorii în prezența inculpaților nu se pot înscrie în conceptul justiției prietenoase. Deși în legislație, remarcă ei, se conțin toate măsurile care să protejeze victima traficului de ființe umane, unii magistrați întârzie să le aplice și astfel creează condiții pentru ca victimele să fie influențate de traficanți.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG