Pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe din Moldova, au fost acceptați primii candidați spre canonizare: Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni și ascultătoarea Agafia de la mănăstirea Cușelăuca.
Decizia a fost luată pe 12 aprilie, la Universitatea Ortodox-Umanistă „Sf. Patriarh Tihon” din Moscova, unde a avut loc cea de-a 101-a şedinţă a Comisiei Sinodale a Bisericii Ortodoxe Ruse pentru Canonizarea Sfinţilor
În urma unui amplu raport susținut de către Episcopul de Ungheni şi Nisporeni Petru legat de viața și activitatea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni și ascultătoarei Agafia de la mănăstirea Cușelăuca a fost luată în unanimitate decizia de a fi acceptați spre canonizare acești doi mari nevoitori ai Bisericii noastre.
La 21 august 1813 ţarul Rusiei l-a numit pe Gavriil Bănulescu-Bodoni în fruntea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reşedinţa în Chişinău, create la cererea sa. La demersul mitropolitului Gavriil în anul 1814 în Basarabia a fost deschisă o tipografie la care s-au tipărit cărţi importante pentru cult, pentru toţi oamenii ortodocşi. Ocupându-se de amenajarea bisericilor, mitropolitul Gavriil se implică în activităţi civice.
În cei peste şapte ani de cârmuire a eparhiei Chişinăului, mitropolitul Gavriil a avut mari realizări. Nici o latură a existenţei şi activităţii bisericii din Basarabia nu a fost lipsită de atenţie. Toate planurile de educare a enoriaşilor, înfruntând grele obstacole, au fost realizate. Mitropolitul Gavriil a păstorit până la moarte în Arhiepiscopia Basarabiei, unde a înfiinţat și un Seminar Teologic.
Şi ascultătoarea Agafia este cunoscută pentru credinţa sa puternică în Dumnezeu. Atunci când era copil, aceasta ar fi petrecut trei ani într-o fântână având picioarele traumate.
Pe parcursul acelor ani, ea a fost mângâiată de Dumnezeu și de îngeri, care au hrănit-o cu mâna cerească.
Din cauza acelui accident şi-a petrecut toată viaţa ţintuită într-un pat. Ulterior, casa părinților Agafiei a devenit un loc de mângâiere pentru mulți credincioși.
Venind la mănăstirea Cușelăuca, Agafia a continuat să facă fapte vrednice de credință, ajutând oamenii. Ea a trăit acolo 42 de ani.
